Archive for May 2011

Accept the unacceptable

May 28, 2011

Cine are urechi de auzit….sa auda ! 🙂

o traducere aproximativa:

– Stephen?
– Nu am renunțat. Doar mă odihneam. Devine din ce în ce mai dificil cu fiecare zi.
– Numai atât de dificil pe cât îi permiți tu să fie.
– Cred că și gravitația și masa au ceva de spus în privința asta.
– Tu percepi aceste pietre ca fiind grele. Și astfel, chiar sunt. Dar pentru cei puțini aleși, greutatea nu înseamnă nimic.
– Cum de faci aceste lucruri?
– Învățând să accept inacceptabilul. Trage din nou frânghia și eu te voi asista.
– Hei!
– Ai perceput-o ca fiind fără greutate, așa că a devenit fără greutate. Materia este energie care ne înconjoară de pretutindeni. Magia e doar arta de a mânui această energie. O armă făurită din aer? Spune-mi, este reală?
– Se pare că nu.
– De data asta, tu ai crezut că e reală. Controlează-ți forțele din jurul mâinilor tale și limitările devin irelevante.
– Ce s-a întâmplat cu zidul?
– L-ai perceput ca fiind, deci era acolo. Dar acum ai acceptat inacceptabilul și zidul nu-ți mai blochează calea. E timpul să vezi ce se află dincolo.
Advertisements

BCR – locomotiva transparentei si durabilitatii ….

May 26, 2011

Am fost invitata azi, la o masa rotunda organizata cu ocazia lansarii raportului extins de Responsabilitate Sociala Corporativa( CSR ) al BCR.
Raportul respecta cerintele Global Reporting Initiative ( GRI – G 3 ), raport care pentru Romania inseamna un alt pionierat al unei companii,  in ceea ce priveste transparenta si durabilitatea, “notiuni vide” asa cum le-a denumit cu aplomb profesorul Dumitru Bortun ( SNSPA ), adica notiuni care factual sunt vide datorita starii de fapt de pana astazi. BCR a facut un pas mic pentru CSR, dar unul mare pentru companiile din Romania si merita felicitarile noastre.

Acesta poate fi descarcat de pe site-ul companiei  www.bcr.ro  si merita studiat ca material ce va trebui in curand sa reprezinte normalitatea, pentru orice companie sau institutie publica din Romania. Aceasta problema s-a discutat  de altfel, anul trecut la Conferinta G.R.I. de la Amsterdam, unde ganditorii si cei care implinesc raportarea durabila, impreuna cu societatea civila si-au impartasit opiniile despre modul de a realiza tranzitia spre o economie durabila, propunand ca raportarea sa devina o practica generala pana in 2015,  de sprijinire efectiva, in asa fel incat cetatenii sa ia decizii informate si responsabile, un must have al unui viitor care incepe azi.


Raportul vine intr-un context descris  de Cornel Cojocaru ( Director Executiv, Directia de Comunicare BCR )  drept unul in care perceptia publica despre banci in general este legata de aroganta, lacomie, gauri negre si conspiratii, ceea ce face realitatea atat de “gri”…un interesant joc de cuvinte….

BCR si-a lansat raportul ca pe o fereastra deschisa, prin care oricine poate privi inauntru si implicit afara, de cunoastere si autocunoastere , intr-o vreme cand se poarta “transparenta prudenta” ca arta a comunicarii, ceea ce face acest demers o provocare in schimbarea perceptiei atat in sfera de business cat si in cea comunitara. Dar, asa cum a continuat Cornel Cojocaru sa spuna…nu poti avea o singura locomotiva pentru un tren lung, fiindca nu are forta necesara de tractiune in schimbarea mentalitatii si a modului de actiune, insa cu siguranta poate avea un efect de antrenare.

Despre ce inseamna standardele G.R.I. ne-a vorbit John Aston (AstonEco Management), care a tinut sa precizeze ca raportarea la aceste standarde reprezinta o reflectare echitabila si echilibrata a impactului unei companii in ceea ce priveste durabilitatea, intr-un mod in care acestea sunt aliniate cu rezultatele din afaceri, accesibilitatea informatiilor de catre oricine si prezentarea intr-un mod usor de inteles. Deasemenea a vorbit despre nivelurile de transparenta ale raportarilor, tinand cont de indicatorii reflectati A, A+, B sau C si care dezvaluie in diferite grade impactul adevarat de durabilitate al companiei raportoare. Mai multe puteti gasi pe http://www.corporateregister.com/ si pe www.globalreporting.org .
O lista completa de rapoarte puteti gasi, aici : http://www.globalreporting.org/ReportServices/FeaturedReports/


Printre tarile cu cel mai mare numar de raportari se numara Anglia, SUA, Japonia si Germania si daca ne gandim la puterea economiilor acestora, atunci trebuie sa facem lobby ca aceasta practica sa devina normala si la noi, atat in ceea ce priveste companiile, cat si institutiile publice, inclusiv guvernul.

Ii multumesc lui John pentru onestitatea raspunsurilor la intrebarile puse, pentru care are toata admiratia mea.

Profesorul Dumitru Bortun ( SNSPA ) ne-a dat o adevarata lectie despre credibilitate si simplitatea definitiei acesteia, dupa o maxima cunoscuta ” sa nu spui niciodata un lucru pe care nu il crezi sau care nu este adevarat “, dandu-l exemplu pe Mugur Isareascu care se ghideaza in viata si cariera sa conform acestui principiu si care beneficiaza de cea mai mare credibilitate. Discursul sau s-a referit deasemenea la lipsurile culturii manageriale in Romania, la lipsa informatiilor, a unei strategii standard, a standardelor ocupationale si de evaluare, care fac sa ne aflam astazi intr-un stadiu premodern al evului mediu si importanta transformarii in acest context, a CSR in parghie de dezvoltare.

Pacat ca timpul alocat acestei mese rotunde a fost scurt, fiindca Dumitru Bortun a propus sa scriem cu totii un memorandum impotriva coruptiei sistemica si sistematica, a minciunii profesioniste si a falsurilor. Coruptia in Romania este o chestiune de sistem, care a devenit deja un pattern, un model cultural care necesita initierea unei campanii de moralitate. I-am multumit la plecare. Pentru ceea ce a spus si pentru intentia de scrie un fel de preambul bazat pe o idee morala. Voi mai scrie despre asta, curand….

Moderatorul acestei conferinte a fost Dragos Dehelean (Coordonator ResponsabilitateSociala.ro ) , care merita felicitari din nou, pentru implicare si mai ales determinare. Sper sa se gaseasca suficienti sponsori, care sa il sustina in materializarea a cat mai multor intruniri, la care sa discutam despre drumul lung pe care astazi am facut impreuna un pas. Si poate asa, pentru romani si Romania, vom gasi usa negasita, iar viitorul se va scrie chiar astazi….

CEDO condamna Romania in dosarele Revolutiei

May 24, 2011

Astazi este o zi istorica ! O zi care conteaza pentru mine personal si in venirea careia am crezut permanent in ultimii 21 de ani. Pentru aceasta zi deosebita ii multumesc lui Doru Maries si luptei lui neobosite pentru adevar. Sper ca justitia romana sa nu mai tergiverseze dosarele criminalilor din 1989.

Romania a fost condamnata azi, 24 mai 2011, de judecatorii CEDO, in “dosarele Revolutiei” din decembrie ‘89pentru incalcarea articolului 2 (dreptul la viata) si articolului 8 (dreptul la respectarea corespondentei) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.Conform deciziei Curtii, Romania nu a solutionat eficient si la timp dosarele penale care privesc victimele Revolutiei din 1989, fiind obligata sa ia masuri pentru a pune capat acestei situatii. Dreptul la justitie in cazul mortilor si victimelor Revolutiei, spune Curtea, nu este anulat de prescriptia raspunderii penale. Desi sunt mai bine de o suta de cazuri similare pe rolul CEDO, Curtea va continua sa le judece pentru “a aminti permanent Romaniei obligatiile care deriva din aceasta sentinta”.

Autoritatile romane nu au facut nimic in 20 de ani pentru a face dreptate victimelor Revolutiei si a onora memoria lor. Ba adesea, au pus piedici. Dupa decizia de azi, justitia din Romania trebuie sa actioneze cu celeritate pentru judecarea dosarului Revolutiei si pronuntarea unei hotarari, iar cei vinovati pentru tergiversare trebuie sanctionati. De altfel, chiar astazi, senatorul Frunda s-a opus in Comisia pentru drepturile omului proiectului de lege, propus de Monica Macovei si Sever Voinescu, prin care se elimina prescriptia pentru infractiunile de omor si infractiunile cu intentie care au ca urmare moartea victimei. Dreptul la viata este un drept fundamental, prevazut expres si garantat in Constitutia Romaniei si in conventiile internationale privind drepturile omului si trebuie aparat ca atare.

Decizia CEDO a fost luata ca urmare a reclamatiilor inaintate la CEDO de Asociatia 21 decembrie 1989, Teodor Maries, Elena Vlase si Nicolae Vlase. Asociatia a reprezentat in proces victime si urmasi ai celor care au fost omorati sau raniti, supusi la rele tratamente sau private de libertate in timpul Revolutiei din 1989. Dl Teodor Maries, care a participat la manifestatiile din Piata Universitatii din 21 decembrie 1989, este una din victimele represiunilor violente ale manifestatiilor anticomuniste de la Bucuresti. Al treilea si al patrulea reclamant, dna Elena Vlase si dl Nicolae Vlase, sunt doi brasoveni al caror copil de 19 ani a fost ucis la Brasov in timpul Revolutiei.

Decizie CEDO – dosarele Revolutiei – 24.05.2001

Sursa : Mihai Politeanu Blog

Conferinta extraordinara de presa maine, 25 mai 2011, orele 13.00 la sediul Asociatiei 21 Decembrie 1989 din strada Batistei, nr.24 A.
Subiectul este proaspata decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului in dosarul Asociatia 21 Decembrie Revolutie I Maries si Vlase versus Romania.

Biroul de presa al Asociatiei 21 Decembrie

Sursa: Asociatia 21 Decembrie

William Ury: Drumul de la “nu” la “da”

May 22, 2011

Vodpod videos no longer available.

William Ury: Drumul de la “nu” la “da” | Video …, posted with vodpod

RaiffeisenComunitati.ro – blogul despre viata comunitatii

May 20, 2011

Salut initiativa  de responsabilitate corporativa a Raiffeisen, de a crea un blog in folosul comunitatii si o noua platforma de comunicare.

Primul invitat, Dragos Bucurenci a scris un articol foarte bun, in care desface un mecanism al unei gandiri paguboase, care a creat un mod de a gandi ce se intoarce impotriva noastra ca un bumerang, “anatomia unei idei luate de-a gata “.

Ipocrizia companiilor care deruleaza programe de CSR e una dintre acele idei luate de-a gata, care merita demontate din cand in cand macar de dragul anecdotei, daca nu si al bunului simt. Sa vedem, asadar, din ce se compune acest automatism mental.

Prima componenta o reprezinta prezumtia de vinovatie a companiilor. Ea nu trebuie probata, companiile sunt din start suspecte pentru ca fac profit, ceea ce, trebuie să recunoasteți, la 20 de ani de la caderea comunismului, e cel putin induisator. Sa acuzi companiile ca fac profit de pe urma cetatenilor e ca si cum ai acuza stomacul sau pancreasul ca profita de bietele globule rosii pentru a-si asigura funcționarea. Tipul acesta de gandire e la fel de sanatos pentru societate ca o boala auto-imuna pentru organism.

Sigur ca exista companii mai bine intentionate si mai putin bine intentionate, companii care joaca cinstit si companii care prefera sa lucreze pe naspa, companii care fac profit pentru actionarii lor si companii care spala bani sau care spala imaginea actionarului majoritar. Tocmai de aceea e important ca ele sa fie judecate cu discernamant pentru ceea ce fac si nu blamate in bloc pentru ceea ce sunt.

A doua componenta tine de o judecata cu standarde duble. O stranie forma de purism etic contemporan acuza campaniile de CSR ca-si fac imagine de pe urma binelui facut.

Un proverb arab spune ca trebuie sa uiti imediat binele pe care l-ai facut cuiva si niciodata binele pe care ti l-a facut cineva. E un proverb frumos, dar daca ne uitam putin in istoria civilizatiei din care facem parte, vedem ca traditia comunicarii binelui facut este aproape la fel de veche ca traditia generozitatii. De la “EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI” (“Eu, Zenoviu, am pus acest dar”), autorii faptelor bune au ales mai mereu publicitatea in detrimentul discretiei. Mergeti in orice lacas de cult si veti gasi pisanii in care sunt mentionati ctitorii. Priviti mai atent si-i veti vedea zugraviti chiar deasupra intrarii in bisericile rasaritene sau facand figuratie speciala in scenele sfinte din frescele apusene.

In bisericile construite in zilele noastre, aproape fiecare icoana si fiecare strana pentru care cineva a dat bani poarta numele donatorului. Si atunci de ce nu e in ordine ca o companie sa-si faca publice proiectele de responsabilitate sociala sau actele de binefacere?

Ma numar printre cei care cred ca, in cazul companiilor, publicitatea asociata faptelor bune ar trebui sa fie o obligatie si nu o optiune. Este o mare diferenta intre actele de mecenat efectuate de un filantrop sau altul si proiectele unei companii. Filantropul poate alege, daca vrea, discretia, dar bugetele pe care o companie le investeste in comunitate trebuie sa fie transparente.

In fine, a treia componenta tine pur si simplu de miopie. Concentrati sa descifreze intentiile ascunse ale companiilor care investesc sute si chiar milioane de euro in programe de responsabilitate sociala, procurorii de ocazie pierd cu desavarsire din vedere companiile care investesc prea putin sau aproape deloc in comunitatea in care activeaza.

In felul acesta se dovedeste inca o data adevarul nefast al vorbei romanesti care spune ca cine nu munceste nu greseste, iar decat sa gresesti, mai bine nu muncesti.

Comunitatea nu tine de structura, ci de cultura, asa cum spunea Max Weber si poate ar fi timpul sa avem o cultura a comunitatii bazata mai putin pe relatii si mai mult pe semnificatii….

European CSR Lessons, editia I – primul pas in transformarea Romaniei

May 18, 2011

Am avut onoarea sa fiu invitata la prima editie a conferintei  despre potentialul CSR, studii de caz si experiente europene, de catre Dragos Dehelean, promotorul acestui proiect ResponsabilitateSociala.ro  ( http://www.responsabilitatesociala.ro/ ) si care a putut fi urmarit live pe site, gratie parteneriatului cu Radio Lynx.

Conferinta s-a desfasurat ieri si astazi la hotel Ramada Majestic, in sala I.L.Caragiale si a adunat nume importante din companii de top din Romania, implicate in Corporate social responsibility si a avut parte de o organizare impecabila, pentru care ii felicit sincer.

Cum ieri nu am putut participa, nu va pot spune decat despre programul de astazi, o discutie de pionierat in peisajul romanesc, ale carei subiecte au fost studii de caz despre Dezvoltarea comunitatilor locale( discutie moderata de Daniel Pavel, director de imagine Camera de Comert si Industrie a Romaniei ), Stakeholder engagement ( moderata de lector univ.drd. Camelia Crisan, FCRP SNSPA ) si dezbaterea de idei pentru o economie Europeana sustenabila ( moderata de John Aston President AstonEco Management ), urmate de o sesiune de doua ore de intrebari si raspunsuri extrem de utila si de interesanta.

Printre invitati nu pot sa nu il remarc pentru discursul aplicat si sinceritatea informatiilor,  pe dr. Wolfgang Kraus, Community Relations&Social Affairs Manager la OMV Group, care ne-a impartasit experientele, greselile de comunicare, precum si faptul ca o comunitate nu este un fel de butterfly discipline, ci un partener de comunicare in contextul normalitatii, in care etica si recursul la cultura locala sunt parte a unei filosofii rezumata la “what do you think is the key for a better world”, sintagma a unui invatat chinez.

Despre programe de dezvoltare a infrastructurii comunitare in privinta antreprenoriatului in randul tinerilor a vorbit Ana Ilinca Macri, Head of Internal Communications and Community Affaires-BCR, care a initiat proiectul Start Business deja implementat cu succes de cativa ani si care pune in prim plan voluntariatul din punctul de vedere al expertizei si nu neaparat social, pe o piata in care se simte lipsa deprinderilor antreprenoriale chiar si la cursurile din universitati, proiect care a beneficiat anul trecut de 1200 de voluntari consultanti.

Tot in aceasta sectiune, Giuliana Porta, General Secretary UniCredit Foundation, ne-a vorbit despre competitivitate si Corporate Citizenship Mission.

Cristiana Horia, Executive Director Sensiblu Foundation A&D Pharma, ne-a vorbit despre asumarea pe termen lung de catre compania sa a luptei impotriva violentei domestice, parte a culturii locale romanesti, atata timp cat au fost identificate la nivelul intregii tari un numar de 800.000 de victime, care nu beneficiaza de legislatie adecvata, care sa aiba ca scop crearea de comunitati si familii mai sigure si cu un minim impact asupra cresterii copiilor.

Despre initiative in domeniul discriminarii de gen sau al diversitatii in interiorul sau exteriorul companiei, grupuri dezavantajate, initiative de dialog cu stakeholder-ii si de rezolvare a unor situatii de conflict, precum si responsabilitate sociala si de mediu ca parte a ADN-ului unei companii ne-a vorbit Heidrun Kopp, Corporate Responsability Manager RZB Group, care a tinut sa precizeze ca prima necesitate in managementul comunitatii este comunicarea, educatia, egalitatea de sanse bazate pe un dialog proactiv si a unei proiectii pentru viitor de tipul ” Be pioneer in a movement witch cannot stopped !””, a lui Peter Erfi.

A urmat apoi François Rouvier, Director of Sustenable Mobility Road Safety and Social Affair- Renault SAS, care  in abordarea diversitatii de gen, a descris piramida diversitatii, egalitatii de sanse  si non discriminarii si care ne-a indemnat sa privim dincolo de aparente. Faptul ca aceasta companie promoveaza femeile dupa un principiu asemanator celui al fermoarului din parlamentarismul francez, pastrand proportia de 50%, dovedeste preocuparea fata de aceasta problema mai putin acceptata in discutiile comunitatii.

O surpriza extrem de placuta a fost Mona Nicolici, Head of Community Relations&Social Affaires-Petrom, care a tinut sa il completeze pe François, spunand ca “femeile fac business-ul mai sustenabil” si a continuat spunandu-ne o poveste despre oamenii care fac proiectele, despre importanta intuitiei in a face oamenii sa te urmeze si misiunea de ambasador a fiecaruia, care crede intr-un proiect pentru comunitate. Totodata ne-a facut cunoscuta situatia increderii in ONG-urile romanesti, care inseamna 64% neincredere privind parcursul banilor adunati pentru proiecte comunitare si care te face sa te gandesti desigur la lipsa de transparenta a cheltuirii lor, boala generala a institutiilor romanesti actuale. Deasemenea ne-a facut cunoscute rezultatele unui studiu de piata, care spune ca femeile, tinerii si persoanele de peste 50 de ani sunt extrem de interesate in proiectele CSR.

Din Ucraina, a fost invitata Maryna Saprykina, Chairman Center for CSR Developement, care a evidentiat faptul ca anul 2011 este Anul Femeii si a aratat un studiu european despre statutul women in board, care in Norvegia, Spania, Finlanda si Suedia se ridica la 40%, la mare distanta de celelalte tari europene. Deasemenea ne-a vorbit despre EU Green Paper ( Corporate Governance Framework-05.04.2011- public consultation.

Sectiunea de dezbateri s-a desfasurat sub impactul vizual al unui worldometer extrem de interesant ca informatii, pe care il puteti vizualiza si voi, aici :  http://www.worldometers.info/

Discutiile au fost extrem de interesante, cand s-a ajuns la problema responsabilizarii sociale, fiindca companiile sunt liantul care fac comunitatea puternica, insa o conditie de win-win in acest parteneriat este desigur educatia in primul rand asupra responsabilizarii sociale, ca aceste utile si necesare proiecte sa poata fi in primul rand acceptate si apoi implementate cu succes.
Aceasta Conferinta a fost primul pas in abordarea unei probleme cu si despre comunitate si implicarea companiilor alaturi de aceasta, un demers exceptional venit in cel mai potrivit moment, fiindca ruptura artificiala creata intre companii si comunitate, politicieni si comunitate si chiar intre membrii comunitatii, s-a produs fara a tine cont de interesul comun, format din mai multe feluri de interese precum degetele de la o mana, dar care impreuna pot construi sustenabilitate durabila, incredere si intelegerea voluntariatului si a implicarii, ca stare de a fi.

Felicitari Responsabilitate Sociala si lui Dragos Dehelean pentru minunata initiativa si multumiri companiilor participante.
Astazi au fost 10 companii, dar imaginati-va ca ar fi fost 100 si ca la o astfel de Conferinta ar fi participat, asa cum a propus cineva din sala si cativa politicieni si cetateni responsabili si ce victorie ar insemna al doilea si urmatorii pasi.

In incheiere, nu pot sa nu felicit Reiffeisen Bank pentru lansarea noului site despre viata comunitatii, despre care va voi vorbi maine.

Ce raspuns au soldatii USL pentru furtul a 2,2% din PIB ?

May 17, 2011

Astept cu nerabdare soldatii de partid sa spele bine cu dero aceast furt al guvernarii penalopesediste !

Banii care vor fi obtinuti in urma vanzarii unor pachete minoritare si majoritare de actiuni la companiile de stat convenite cu FMI vor fi bagati in celebrul Fond National de Dezvoltare care a fost creat in 2006, potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro. De aici, sumele ar trebui utilizate, conform legii, pentru investitii. Insa, exista un precedent care dovedeste ca banii pot avea cu totul alta destinatie decat cea a investitiilor. HotNews.ro a aratat in urma cu un an cum a fost golit fondul de catre autoritati de cei 11 miliarde de lei care proveneau din privatizarea BCR si a unor distributii din sectorul energetic. Niciun reprezentant al Guvernului nu a putut sa explice foarte clar pe ce s-au cheltuit acesti bani in perioada 2007-2008 (n.red.perioada electorala). Cert este ca nu au ajuns in investitii. Si Curtea de Conturi a constatat ca repartizarea sumelor din acest fond nu si-a atins scopul pentru care a fost facut.​​

Informatia pe scurt:

  1. FND a fost constituit in 2006, de Guvernul Tariceanu, pentru a directiona catre investitii banii rezultati din privatizari
  2. Suma prevazuta pentru alimentarea FND se ridica la cel putin 11 miliarde lei
  3. Legea de functionare a FND prevede ca banii pot fi trasi doar pentru lucrari de investitii
  4. Un calcul simplu, realizat pe baza tuturor HG-urilor prin care s-au tras bani din Fond, arata ca doar circa 700 de milioane de lei au fost alocati pentru investitii. In 2009, ordonatorii principali de credite nu au solicitat sume din acest Fond
  5. Diferenta de peste zece miliarde de lei nu este asumata de nici un reprezentant al ultimelor 3 guverne
  6. Ministerul Finantelor sustine ca banii din Fond au fost folositi pentru acoperirea deficitului bugetar
  7. Fondul National de Dezvoltare trebuie reintregit, banii trebuie pusi la loc

Prima intrebare publica legata de sumele din FND a fost pusa de Traian Basescu la inceputul anului 2009, cu referire directa la Guvernul Tariceanu. Tot la inceputul lui 2009, si premirul Emil Boc cerea public fostului premier Tariceanu sa explice ce s-a intimplat cu banii. In vara lui 2009 s-a vorbit chiar de formarea unei comisii de ancheta la nivelul Parlamentului. Comisia nu a mai fost infiintata si nimeni nu a mai scos un cuvant despre bani. Hotnews.ro a incercat sa gaseasca urma banilor. Singurul indiciu gasit se refera la folosirea banilor pentru acoperirea deficitului bugetar.

Timp de citeva saptamini, reporterii HotNews.ro au incercat sa afle destinatia reala a banilor din Fondul National de Dezvoltare. Toate interpelarile adresate actualilor sau fostilor oficiali guvernamentali au primit raspunsuri ambigue. Ministerul Finantelor, de pilda, a spus sec: Banii au fost utilizati pentru finantarea deficitului bugetar. Problema e ca legea  care prevede infiintarea Fondului spune ca banii trebuiau folositi pentru investitii.

Vosganian: Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa arat cum poate fi reintregit fondul

Oameni apropiati Finantelor au declarat pentru HotNews.ro, sub acoperirea anonimatului: “banii au fost folositi, nu cheltuiti. Discutam aici despre 11 miliarde de lei care se pare ca au fost “folositi” pentru finantarea deficitului bugetar”.

  • Suma reprezinta 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB)

Fostul ministru al finantelor, Varujan Vosganian, sustine ca sumele au fost utilizate temporar pentru operatiuni de trezorerie, iar fondul poate fi reintregit prin emiterea unor titluri de stat. “Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa reintregesc fondul”, este raspunsul lui Vosganian la o intrebare adresata de HotNews.ro.

Daniel Daianu, fost ministru de finante in anii ’90, considera ca daca nu ar fi folosit banii din Fondul National de Dezvoltare, statul ar fi putut sa gaseasca alte solutii pentru reducerea deficitului bugetar. “La vremea respectiva, daca nu s-ar fi folosit banii din FND, statul ar fi avut doua cai: ori sa renunte la finantarea unor lucrari, adica sa reduca deficitul bugetar, fie sa emita obligatiuni pe piata si sa ridice bani de pe piata interna sau de pe piata externa. In loc sa emita obligatiuni, a utilizat bani din FND. Eu nu discut utilizarea banilor, eu discut aspecte de tehnica finantarii si de optiuni in executia bugetara”, a declarat pentru HotNews.ro, Daniel Daianu.

Guvernul Tariceanu a emis in octombrie 2006 Ordonanta de Urgenta 113 privind infiintarea Fondului National de dezvoltare (FND). Potrivit actului normativ, banii proveniti din privatizari urmau sa fie folositi pentru investitii. Seful Executivului de atunci, Calin Popescu Tariceanu, a dat asigurari ca banii obtinuti din privatizare vor fi cheltuiti in mod transparent de data aceasta, nu asa cum se proceda in trecut (exemple negative fiind privatizari precum Petrom sau Romtelecom).

Ex-premierul a precizat la vremea aceea ca sumele obtinute din privatizarea BCR nu vor merge in consum, ca in trecut, ci catre “ameliorarea starii infrastructurii”. Tariceanu a spus in mai multe ocazii ca cele 2,25 miliarde de euro intrate in contul statului din privatizarea BCR vor fi utilizate pentru proiecte de infrastructura. “Vrem ca acesti bani sa mearga spre proiecte concrete de infrastructura. Ma refer aici nu numai la infrastructura rutiera, ci si la infrastructura din educatie si cea a sistemului sanitar”, a afirmat fostul premier.

In perioada in care a fost infiintat Fondul National de Dezvoltare, ministru al Finantelor era Sebastian Vladescu. “Fondul National de Dezvoltare va cuprinde toate veniturile din privatizare, iar directionarea sumelor catre diferite domenii se va face prin hotarari ale Guvernului”, a explicat atunci Vladescu.

Potrivit acestuia, in afara de banii obtinuti din BCR mai existau sume care totalizau circa un miliard de euro. Vladescu a mai afirmat, in acea perioada, ca banii vor fi investiti, in mare parte, in infrastructura rutiera.

Motivele infiintarii FND sunt expuse chiar in actul normativ de infiintare:

  •        necesitatea asigurarii prompte si transparente, incepand cu anul 2007, a finantarii proiectelor de investitii in infrastructura, a necesitatilor provocate de retrocedarea/restituirea activelor imobiliare, precum si suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe/proiecte care beneficiaza de
  • finantare din fonduri europene,
  •        asigurarea unui mecanism de utilizare a veniturilor existente si viitoare incasate din procesul de privatizare,
  •        faptul ca destinatiile prevazute a fi finantate nu beneficiaza de resurse bugetare suficiente, fiind necesara asigurarea surselor de finantare corespunzatoare incepand cu exercitiul bugetar aferent anului 2007,
  •        precum si faptul ca veniturile din privatizare existente in contul curent al Trezoreriei Statului sau in contul in valuta deschis la Banca Nationala a Romaniei constituie surse de finantare lichide si utilizabile imediat, care nu au asociate alte costuri, fiind practic cele mai ieftine surse de finantare avute la dispozitie,in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

    Potrivit OUG 113/2006, FND se aproba anual, prin legea bugetului de stat si are trei subdiviziuni:

  •          fondul destinat finantarii proiectelor de investitii in infrastructura si a altor proiecte prioritare;
  •          finantarea cheltuielilor generate de constructia de obiective in cazul in care s-au efectuat retrocedari;
  •          fondul destinat suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe sau proiecte care beneficiaza de finantare din fonduri europene.

Doar 700 milioane de lei au fost alocati prin HG pentru investitii. Anul trecut nu a fost solicitata nici o suma

Potrivit legislatiei, fondul se repartizeaza, la propunerea unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de Hotarari ale Guvernului. Cu sumele alocate din Fond se suplimenteaza bugetele ordonatorilor principali de credite, care vor fi evidentiate distinct si nu vor putea fi utilizate decat pentru destinatiile pentru care au fost aprobate.

Ordonatorii principali de credite raporteaza lunar Ministerului Finantelor Publice modul de utilizare a sumelor alocate. „Vor fi realizate analize lunare ale contului si Ministerul Finantelor Publice va comunica in fiecare luna, public, situatia contului, proiectele pentru care s-au utilizat sumele de bani”, declara in 2006 ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu.

HotNews.ro a facut un calcul aproximativ al sumelor alocate (nu si utilizate efectiv) prin hotarari de Guvern din FND pentru investitii. In anii 2007-2008, au fost alocate circa 700 de milioane de lei pentru diverse lucrari. Exemple: finantarea proiectelor de investitii in infrastructura de transport, infrastructurii de mediu si gospodarire a apelor, reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, constructii de locuinte sociale, lucrari de constructie a asezamintelor culturale. Au mai fost alocate sume pentru proiecte precum reabilitarea stadionului national Lia Manoliu si modernizarea Aeroportului International Iasi.

In 2009, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale nu au solicitat sume din acest Fond, sustine Ministerul Finantelor:

  • “In anul 2009 prin Legea nr.18/2009 privind Legea bugetului de stat pe anul 2009 la titlul 75 „Fondul National de Dezvoltare” a fost prevazuta suma de 198.648 mii lei, iar in baza Ordonantei de Guvern nr.19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009, suma initiala a fost diminuata cu 176.300 mii lei rezultand dupa rectificare suma de 22.348 mii lei. Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale nu au solicitat sume, in anul 2009, din acest Fond, iar suma ramasa neutilizata  de 22.348 mii lei a fost anulata de drept la finele anului conform prevederilor art.61 alin.3 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice. Pentru anul 2010 prin Legea nr.11/2010 privind Legea bugetului de stat pe anul 2010 la titlul 75 „Fondul National de Dezvoltare” a fost prevazuta suma de 4.950 mii lei”, precizeaza Ministerul Finantelor.

Traian Basescu: “Erau 3,2 miliarde de euro, s-au risipit”. Emil Boc: “Au fost facuti praf. S-au cheltuit la cazinoul politic”

In 2009, Emil Boc si Traian Basescu au acuzat guvernarea liberala ca a risipit “trei miliarde de euro”. Mai precis, era vorba de 11 miliarde de lei care trebuiau sa existe in Fondul National de Dezvoltare. La inceputul anului 2009, premierul Boc declara: “Fondul National de Dezvoltare este practic, in acest moment, golit din punct de vedere financiar. Nu exista bani reali. Exista numai bani fictivi. Banii din vanzarea BCR si din alte privatizari au fost cheltuiti. Pe ce, numai el (fostul premier Tariceanu – n.red.) poate sa spuna. Nu exista banii acestia, este o gogoasa, o minciuna!”

In schimb, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu a spus ca banii exista, insa nu stie Guvernul sa caute. In FND s-au acumulat 11 miliarde de lei din privatizari si acesti bani pot fi utilizati pentru investitii, a precizat atunci Tariceanu. Cateva luni mai tarziu, Boc a revenit cu acuzatiile, spunand ca “Liberalii au cheltuit 3 miliarde de euro din Fondul National de Dezvoltare, ducand deficitul bugetar la 5,4%”. In iulie, Emil Boc a declarat ca va propune in sedinta coalitiei PDL-PSD, formarea unei comisii de ancheta la nivelul Parlamentului, pentru a se stabili cum s-au cheltuit trei miliarde de euro.

In acelasi timp, si presedintele Traian Basescu a afirmat ca este necesara formarea acestei comisii. “Oare de ce nu se ancheteaza cum s-au risipit in ultimele trei luni din fosta guvernare 3,2 miliarde de euro? Cred ca si acest lucru ar trebui anchetat. Fondul de Dezvoltare, rezultat din vanzarea BCR si al unei distributii de electricitate. Erau 3,2 miliarde de euro, s-au risipit. Nu mai stie nimeni. Probabil nu ne intereseaza cifrele mari (…) si aceste lucruri ar putea face obiectul unor anchete parlamentare, pentru ca sunt sume uriase in joc”, a declarat seful statului in luna iulie 2009.

“Nu stiu daca va dati seama cum ar fi stat bugetul si deficitul bugetar, daca acei bani nu erau aruncati, cel putin in prima faza, fara forme legale, fara sa fi trecut printr-o lege. Deci, sunt lucruri care trebuie toate anchetate: de la suma foarte mica, pana la cele mai mari. Se pare ca ne-am obisnuit ca sumele mari sa nu ne mai intereseze. Eu cred ca toate trebuie anchetate. Si suspiciunile care exista acum si cele peste care s-a trecut cu multa bunavointa cu vederea, desi va pot spune ca la formarea aliantei era o mare discutie, PSD-PDL, ce s-a facut cu cele 3,2 miliarde de euro, Fondul National de Dezvoltare, bani rezultati din vanzarea BCR si a distributiei Banat, mi se pare, distributiei de electricitate”, a mai spus Basescu.

In ianuarie 2010, in timpul unui discurs tinut la finalul dezbaterilor generale referitoare la proiectul Legii bugetului de stat, Emil Boc a ridicat din nou problema banilor din Fondul National de Dezvoltare, aducand acuzatii dure la adresa fostului ministru al finantelor. “Pentru ca ,in loc sa avem in 2009 bani pusi deoparte, am avut datorii puse deoparte de catre domnul Vosganian. Domnul Vosganian a fost acela care a facut praf banii din Fondul de Dezvoltare, bani care trebuiau sa mearga in infrastructura tarii, in autostrazi, in drumuri, in spitale, in scoli, si care sa se intoarca cu efecte benefice in economie. Au fost facuti praf. S-au cheltuit la cazinoul politic”.

Sursa : HOTNEWS

HOTNEWS


%d bloggers like this: