Lansarea Curcubeu TV & party !

In mai toate culturile lumii, curcubeul simbolizeaza speranta. O speranta de schimbare, curaj, provocare, viziune, caldura, frumusete si prietenie. Cam asta i-a inspirat pe un grup de tineri, a caror medie de varsta nu depaseste 25 de ani, atunci cand au hotarat sa porneasca din nimic, o televiziune online : Curcubeu TV.

Cand spun nimic, ma refer la cele cateva laptop-uri personale si ceva mobile adunate de prin podurile unde zaceau nefolosite, ca si economiile donate in contul unei chirii pentru locatie.  Daca iau in calcul insa,  entuziasmul si determinarea de a construi din temelii o alternativa, atunci perceptia mea este ca bogatia cu care incep acesti copii este greu de cuantificat in vorbe.

Sa cunoastem cativa dintre ei….

shole, vlad, noalka, volverin si mezinul mc raducu vor ca:

”  in lumea asta in care avem acces la toate gunoaiele,  sa scoatem dintre ele ‘aurul’ si sa-l aratam tuturor …”……

“vrem sa functionam oarecum ca un filtru pentru tot contentul asta … problema actuala este ca lumea are acces la orice si nu stie sa filtreze.  Noi asta n-am fost invatati sa facem …. acum trebuie sa aratam cu degetul efectiv la ce este bine si ce este rau, pentru ca riscam din ce in ce mai mult…sa le confundam”….

Eu ii creditez pe acesti copii, pentru ceea ce vor sa faca si voi fi la petrecerea de 21 iulie, zi declarata “ziua curcubeului“ ! 🙂

Iata si invitatia lor :

21 iulie 2010. o zi de care ne vom aminti  Curcubeu TV apare pentru ca ti’ai dorit. pentru ca nu se putea altfel. ne’am gandit sa “udam” minunea impreuna. in Piata Universitatii, Parcul Coltea. niste oameni minunati, muzicieni contemporani, au acceptat cu bucurie sa ni se alature. astfel, miercuri, incepand cu orele 18, incepe petrecerea! ne vedem acolo, in aer liber, sa ascultam impreuna: RAIN DISTRICT, PISTOL CU CAPSE, CHESTER, RAPARTA, VLADIMIR, OK KIDS, CAST, BUCHAREST DUBSTEP CREW, PERFECT ZERO FOR INFINITY. Pace!

Ne vedem la party baieti !  🙂

Adversitatea….

Traim in ultima vreme intr-o perioada in care adversitatea a ajuns sa ocupe intreg spatiul public si sa ne afecteze mai mult sau mai putin pe toti.
Am pornit de la definitia data de dictionar si am conexat-o cu limbajul folosit ca sa o exprime…ostilitate, potrivnicie, vitregie, vrajmasie, dificultate, greutate.

Ce am constatat este ca nu numai cuvintele folosite sunt problema, ci ceea ce credem despre oamenii pe care ii consideram adversari. Este vorba despre valorile din spatele cuvintelor rostite si modul cum le construim, ca si felul in care vedem lumea si pe ceilalti.

In lumea antica , grecii si romanii credeau cu tarie, ca un blestem emis pe cale orala are putere, atunci cand il rostesti, facandu-l practic sa existe. Si atunci ma intreb, daca suntem constienti de realitatile pe care le creem cu cuvintele noastre. Tinem sa avem langa noi persoane limitate sau puternice , fiindca prin simplul fapt ca numim un om prin prisma adversitatii ii stopam puterea pe care o are.

Prin cuvintele care definesc adversitatea in dictionar, practic creem realitatea de langa noi…ostila, potrivnica, vitrega, dificila si grea. Poate ca limba noastra nu s-a adaptat inca la schimbarile vremurilor, desi limitarea nu mai constituie o problema, avand in vedere de exemplu platformele de socializare online, care ne ajuta sa ne autodefinim si sa ne alaturam unor grupuri pe care le alegem.Poate ca tehnologia de astazi ne dezvaluie un adevar pe care inca nu l-am realizat, acela ca fiecare om are ceva rar si puternic de oferit societatii si ca abilitatea de adaptare este cel mai mare castig al nostru si un lucru extrem de interesant de studiat.

Fiindca are de-a face cu depasirea adversitatilor. Adversitatea nu este insa un obstacol pe care trebuie sa il depasim, ca sa ne continuam viata. Este doar umbra noastra, pe care o vedem cateodata putin si alteori mai mult, dar intotdeauna cu noi, ca si provocarile. Ar trebui sa gasim oportunitatile oferite de adversitate, sa ne deschidem la ea, sa o imbratisam, sa o facem knock out sau sa dansam cu ea. Si poate asa o vom considera ceva natural si util, care nu ne poate trage in jos.
Cineva spunea ca cea mai mare adversitate pe care am creat-o este ideea de normalitate. Cine este normal ? Nu exista normal, ci doar trasaturi comune, tipice.. Si la urma urmelor, de ce am fi banali, nu ? Daca putem schimba aceasta paradigma a aspiratiei spre normalitate in posibilitate sau forta interioara, ne putem elibera abilitatile valoroase din noi si putem contribui – un verb care ne scoate din amorteala.

Spiritul uman este extrem de receptiv, atunci cand primeste cheia propriei sale puteri. Singurul nostru handicap este un spirit zdrobit, care nu mai are curiozitatea naturala a copilariei si capacitatea de a-si imagina, care inseamna putere, puterea de a creea noi realitati si un nou mod de a fi.
In secolul XIV, poetul persan Hafiz scria poezia ” Dumnezeul care stie doar patru cuvinte “….

Fiecare copil l-a cunoscut pe Dumnezeu
Nu Dumnezeu al cuvintelor
Nu Dumnezeu al interdictiilor
Ci un Dumnezeu care stie doar patru cuvinte si le tot repeta
Vino, danseaza cu mine !

Acceptam invitatia la dans ? 🙂

Articolul mi-a fost inspirat de un filmulet gasit pe net.

Trattoria senza…. calciu !

• E cald ! Gradinile de vara s-au redeschis, iar filmul pe care vi-l povestesc mai jos,  a mai rulat si anul trecut in vara…..la fel.

Sunt pe terasa la Trattoria il calcio, in plin centru al Bucurestiului. Lumea poate ma invidiaza…. Don’t !

Ma intampina o fatuca suprasaturata de viata la 20 de ani si ma directioneaza undeva langa bucatarie, unde e drept ca-i cald, dar miroase tare a mancare. Ii spun ca vreau la gradina…sa simt mirosul de tei infloriti ai Ateneului si sa-mi umplu ochii de culorile verii. Se uita la mine indignata ca nu ma supun si-i stric aranjamentul programat de sef, insa cand imi vede privirea hotarata, cedeaza si obtin fericita locul dorit. Astept indelung ospatarul sa vina sa imi ia comanda, tragand ocheade la o masa alaturata, unde un regizor renumit avea aceeasi problema ca si mine. Mai ca imi venea sa cant…stand by me ! 🙂

In sfarsit, intr-un tarziu, un burtos flegmatic si mandru de el catadicseste  sa apara si sa ma intrebe imperativ ce comand. Ii spun ca pentru inceput un fresh cu multe cuburi de gheata, un ….capuccino con penne (???)si…mai vedem…

Capuccino con penne ? :)) Hmmm….poate cappuccino con panna montata…in fine…o fi ceva fusion, ma gandesc… 😛

Pleaca alene, dar se intoarce din drum aruncandu-mi cu naduf in fata: “asta e ultima oara cand va aduc, sa nu va faceti o obisnuinta din asta, ca sa va fie clar ! ori mancati, ori parasiti gradina !”  Ma uit la el si ii soptesc zambind: ” amice, ma confunzi cu Elvis…!” Colegul meu de suferinta, regizorul, imi zambeste si-mi spune ca amicul e mitocan. Si n-are maniere …raspund eu, dar ce mai conteaza, cand primeaza instinctul de colonist ?  Amicul asculta detasat replicile noastre si pleaca invartind prosopul, precum Peter O’Toole sabia in Men of La Mancha. Grotesc !

Ati baut vreodata fresh fiert ? L-am intrebat de cuburi si mi-a raspuns sec: n-avem ! …terasa de fitze, deh ….Asa ca mi-a lasat fresh-ul pe masa si mi-a luat scrumiera. De tot ! Ca sa ma invat minte….

Regizorul comandase un martini cu masline verzi. A primit unul cu lamaie si doua masline umplute cu gogosari..un soi de alisveris autohton cu iz de peninsula. Asteptam deja cu nerabdare salata pe care o comandase, nu de alta, dar era deja distractiv….circ pe gratis.

A meritat sa astept, fiindca pe drumul dinspre bucatarie spre terasa….burtosul infuleca de zor din salata clientului, ramas stana de piatra la o asemenea blasfemie. Foarte calm, acesta se ridica de la masa, puse 50 de lei in salata consumata pe jumatate, ma saluta si spuse adio gradinii, care altadata era un reper al Bucurestiului.

M-am ridicat si eu, am platit si am plecat sa scap de stres, la una din cafenelele de pe vechea ulita a islicarilor, cunoscuta ca strada Franceza, unde chelnerii sunt mult mai omenosi…..

Dupa intamplarea asta, trag concluzia ca nicio criza economica planetara nu poate veni de hac mentalitatii si apucaturilor romanesti de tipul “clientul nostru, sclavul nostru ” ! Si-atunci …?

Constructii zamislite din lut….

La ce se gandeste oricine atunci cand vorbeste despre o casa de pamant, sau despre orice constructie a carei materie prima este solul modelat si uscat? In mod cert, la saracie, la improvizatie, amatorism si spoiala – cu siguranta, nu la grandoare, inginerie arhitecturala ori maiestrie. Ei bine, exista in lume cateva exemple de constructii pe baza de pamant care s-ar putea sa schimbe un pic optica generala cu privire la aceasta tendinta de zamislire a unor cladiri.

Iata un top al cladirilor de lut din lume.

Capela Reconcilierii

Minimalista Capela a Reconcilierii, din Berlin, este un simbol al reuniunii Germaniei de Est cu Germania de Vest, fiind plasata chiar pe fostul teritoriu neutru, de tranzit, dintre cele doua tari, inainte de 1989. Este prima cladire publica de lut din Berlin si singura biserica ridicata din pamant batatorit din Germania, fapt ce o claseaza printre cele mai moderne exemple ale unor asemenea tehnici de constructie.

Intrebuintarea pamantului batatorit in aceasta cladire a implicat o mixtura compacta de soluri cu nisip, prundis si argila, mixtura introdusa intr-o rama care modeleaza forma peretelui, facandu-l foarte solid. Cladirea, de forma ovala, proiectata de arhitectii Rudolf Reitermann si Peter Sassenroth, a fost terminata in 2000 si consta dintr-un miez de pamant batatorit, inconjurat de o structura intermitenta de lujeri din lemn.

Satul de pamant din New Mexico

Este vorba despre un sat istoric din argila nisipoasa aflat in Taos, New Mexico, ce gazduieste cladiri de culoare maro-roscat, cu mai multe etaje, care sunt locuite de peste 1000 de ani. A fost, probabil, construit in jurul anului 1000 d.Hr., iar in prezent adaposteste 150 de locuitori. Este vorba despre cea mai mare structura sateasca multietajata inca existenta, ale carei cladiri de pamant au pereti grosi de pana la un metru.

Casele de aici sunt formate, in general doua camere, dintre care una este destinata somnului si traiului, iar cealalta gatitului, mancatului si depozitarii. In vechime, intregul sat era izolat de restul lumii printr-un zid inalt, cu o singura intrare. Acum scurtat, zidul era in trecut mult mai masiv, pentru a oferi protectie impotriva triburilor inamice ale americanilor nativi de aici. Raul care curge prin sat serveste drept sursa principala de apa pentru baut si gatit.

Casele Hakka din China

Locuintele Hakka sunt cladiri de pamant, construite de catre poporul cu acelasi nume, care si-a inceput imigrarea in sudul Chinei din partea nordica a tarii, in secolul al XVII-lea. Aceste case rotunde, din pamant batatorit, au fost ridicate in scopuri defensive, cu o singura intrare si fara ferestre la nivelul solului. Cele mai mari case Hakka acopereau 40.000 metri patrati, iar majoritatea celor care stau in picioare astazi acopera suprafete de cate 10.000 metri patrati. Stilul de arhitectura din pamant Hakka este unic pe teritoriul Chinei.

Materialele folosite in acest stil arhitectural pot fi caramida, piatra sau pamantul batatorit, cel din urma fiind cel mai des intalnit. Peretii exteriori ai acestor cladiri au, in general, grosimea de un metru, iar intreaga cladire poate fi inalta de 3 sau 4 etaje. Turete erau, adeasea, construite aditional, pentru a spori aria de capacitate defensiva. Forma rotunda a peretilor, care a devenit populara pentru mai multe constructii de mai tarziu, a adaugat valoare defensiva fortificatiilor, reducand efectul artileriilor. Un fort Hakka putea rezista unui asediu prelungit, fiind foarte bine dotat cu grane si avand o sursa interna de apa. Casele Hakka aveau si propriile sisteme, sofisticate, de canalizare.

Eartheaven

Este vorba despre o comunitate sateasca ecologista dintr-o padure de munte situata in Black Mountain, in apropiere de Asheville, Carolina de Nord, S.U.A. Comunitatea din Eartheaven se preocupa de bunastarea oamenilor si a planetei, practicand si propovaduind educatia si traiul intr-o lume pacifista si prietenoasa cu mediul si animalele salbatice.

Cea mai inedita trasatura din acest loc o reprezinta constructiile, atat cele comunitare, cat si locuintele, care sunt construite numai din materiale naturale, imbinate cu pamant. Fondat in 1994, Eartheaven se intinde pe o suprafata de 320 de acri.

Moscheea Dijinguere Ber

… din orasul Timbuktu, a fost construita intre anii 1324 si 1327, de catre imparatul din Mali, Mansa Musa, dupa intorcerea acestuia din Hajj, pelerinajul anual la Mecca, orasul sfant al musulmanilor. Moscheea este atribuita arhitectului Abu Ishq al-Saheli. Asemenea celor mai multe cladiri stravechi din oras, constructia a trecut prin stadii succesive de dezvoltare si reparatii. Asa cum arata astazi, planul moscheei consta dintr-un sanctuar rectangular cu o curte interioara mica in capatul nordic si o curte externa mare in portiunea vestica. Cea mai veche parte a moscheei este considerata cea din vestul sanctuarului.

Aici se gasesc arcade construite din calcar, care suporta acoperisul, o caracteristica nemaintalnita nicaieri in Africa de Vest dinaintea perioadei coloniale. Dijinguere Ber are doua turnuri, unul conic, cu excrescente din lemn de salcam, la exterior, si un minaret adiacent, aflat in curtea interioara. Dijinguere Ber este considerata cea mai veche constructie musulmana a orasului Timbuktu, iar in trecut este posibil sa fi fost separata de restul localitatii. Moscheea este realizata, in cea mai mare proportie, din caramizi de pamant, acoperite cu un strat de argila, cu rol de netezire.

Glaoui Kasbah din Maroc

Un kasbah sau Qassabah este o portiune districtuala a unui oras islamic, sau o fortareata. El servea, in trecut, drept resedinta pentru seicii locali si avea rolul de aparare atunci cand orasul era atacat. Este si cazul kasbahului Taourirt, construit din pamant si argila, un fost palat al familiei Glaoui si principala atractie a orasului marocan Ouarzazate. Aceasta fortareata cu 300 de camere, partial restaurata, marcheaza jonctiunea a trei rauri – Dades, Draa si Ziz – precum si locul de rascruce al multor rute de caravane.

In timp ce liderii Glaoui, cunoscuti sub denumirea de “caid”, nu au locuit niciodata in opulentul palat, kasbahul lor din Taourirt a gazduit candva sute de oameni. Fortareata din lut a fost construita de Ahmed Amghar, dintr-un amestec de argila si paie, la care s-au adaugat unele decoratii sau modelari geometrice, observabile in portiunile superioare ale peretilor. Kasbahul este unul dintre cele mai vizitate monumente din Ouarzazate, accesul costa 20 de drahme de persoana, iar locul a reprezentat platoul de filmare al multor scene cinematografice, de-a lungul anilor.

Citadela din Rayen

Demult parasita, citadela din Rayen este un oras antic complet, bine prezervat cu toate elementele sale, intre care se numara locuinte, magazine, bazaruri, unitati militare, piete, fortarete, cladiri religioase, grajdiuri si scoli. Citadela este situata in sud-vestul orasului Rayen, in provincia Kermna, si este considerata cea mai mare si mai veche structura de pamant (ramasa in picioare) din Iran.

Monumentul dateaza din era Sassanida, cuprinsa intre anii 224 si 651 d.Hr., si acopera o suprafata de 20.000 de metri patrati, ramanand un simbol al fortaretei rezidentiale din vremurile antice. Arg-e Rayen a fost locuit pana acum 150 de ani.

Marea Moschee din Djenne

Pozitionata pe valea raului Bani, in orasul Djenne, din Mali, Marea Moschee este cea mai mare cladire de lut din lume, considerata de multi arhitecti, in ciuda influentelor islamice, realizarea de capatai a stilului arhitectural Sudano-Sahelian. Moscheea a fost ridicata pe ruinele unei foste constructii similare, din secolul XIII, cea pe care o putem admira astazi datand (numai) din anul 1907. Impozanta cladire este centrul comunitatii din Djenne, dar reprezinta si una dintre cele mai emblematice entitati arhitecturale din Africa. Construirea noii moschei a inceput in 1906, din ordinul administratiei franceze a orasului si s-a savarsit un an mai tarziu. Peretii Marii Moschei sunt fauriti din blocuri de pamant uscate la soare, imbinate cu mortar pe baza de pamant si imbracati intr-un invelis de argila care ii ofera cladirii un aspect fin, nivelat.

Peretii sunt decorati cu o multime de lemne din trunchiuri de palmieri, denumite “toron”, care ies 60 de centimetri in afara constructiei si servesc drept schele in operatiunile de restaurare. Intreaga structura este ridicata pe o platforma patrata, cu latura de 75 de metri si inalta de 3 metri. Platforma este accesibila prin 6 seturi de scari, decorate cu mici protuberante. Planul general al cladirii are forma de trapez, peretele de rugaciune sau qibla se afla cu fata spre Mecca, iar peretii exteriori ai moscheei masoara aproximativ un metru in grosime. Din 1907 pana in prezent Marea Moschee din Djenne a ramas la fel, putine ajustari fiind aduse constructiei, iar acelea numai la nivelul fatadei. Intreaga comunitate din Djenne este implicata activ in mentenanta constructiei printr-un festival anul unic, ce implica muzica si festin, dar al carui principal obiectiv este repararea portiunilor depreciate ale moscheei. Regiunile istorice din Djenne, inclusiv Marea Moschee au fost declarate, in 1988, Patrimoniu Mondial UNESCO.

Arg-e Bam din Iran

Este vorba despre ceea ce a insemnat, candva, cea mai mare constructie din pamant si argila din lume, localizata in Bam, un oras din provincia Kerman, aflat in sud-estul Iranului. Enorma citadela situata pe Drumul Matasii a fost construita inaintea anului 500 i.Hr. si a fost intrebuintanta pana in 1850 d.Hr. Nu se stie cu exactitate de ce a fost abandonata. Pe vremuri, constructia era o fortareata de mari dimensiuni, in a carei inima se afla citadela – dar, din pricina aspectului impresionant al acesteia, intreaga fortareata a devenit cunoscuta drept Citadela Bam. Zona pe care se intindea citadela Bam avea o suprafata de aproximativ 180.000 metri patrati si era inconjurata de un zid gigantic, inalt de 6-7 metri si lung de 1.815 metri, strajuit de 67 de turnuri.

Cu adevarat remarcabile la aceasta constructie sunt turnurile “prinzatoare de vant”. Este vorba despre structuri care ies din cladiri pentru a intercepta curentii de aer si a-i directiona inspre constructii, ca un fel de sistem rudimentar de aer conditionat. Uneori, aerul era barbotat printr-un bazin cu apa din cladire, pentru a fi racit si curatat de praf. Diferite tipuri de turnuri de vant au fost utilizate pentru cladiri diferite. De exemplu, exista 4 turnuri directionale de vant pentru cladirile mai mari si mai importante, capabile sa capteze vantul omnidirectional si sunt turnuri unidirectionale pentru cladirile mai mici. Cutremurul din 2003 din Iran a distrus mai mult de 80% din citadela aflata pe lista siturilor UNESCO.

Shibam – Manhattan-ul desertului

Se poate spune despre Shibam, din Yemen, ca este orasul primilor zgarie-nori ai lumii, Manhattan-ul desertului. Cu secole inainte ca americanii din New York si Chicago sa ridice primii zgarie nori, Orientul Mijlociu excela, in felul sau, in constructii de acest gen. Iar Shibam-ul, oras datand inca din secolul al II-lea d.Hr., este cel care se poate mandri cu primele cladiri de pamant din istorie care au sfidat norii. Construite exclusiv din caramizi de lut facute chiar de localnici, casele turn ale Shibam-ului se ridica la inaltimi de peste 30 de metri si au, cele mai inalte dintre ele, chiar si 11 etaje. Scopul lor, asemenea zidului care inconjoara ineditul oras, a fost acela de a apara populatia locala de triburile de beduini. Caci casele sunt vechi si locuite permanent, in marea lor majoritate, de peste 500 de ani.

Planul orasului a fost astfel realizat incat asezarea sa fie strabatuta de strazi inguste si intortocheate, improprii pentru o caravana sau un grup mare de oameni, suficient ca sa ii faca pe potentialii atacatori sa se gandeasca bine inainte de a patrunde intr-un atare viespar. Chiar si casele par niste fortificatii strategic amplasate. Acesta este poate si motivul pentru care sudul Yemenului nu a fost niciodata cucerit. Shibamul are o vechime de peste 2000 de ani, dar multi il considera, mai degraba, un oras din secolul al XVI-lea, perioada in care au fost ridicate cele mai multe dintre uriasele sale cladiri.

Eroziunea si ploile, chiar daca rare, i-au determinat pe locuitori sa faca reparatii si imbunatatiri constante, astfel incat nimeni nu mai poate spune cu exactite cat de vechi sunt casele. Acum, Shibam-ul se considera un oras modern, lipsit de poluare si de zgomotul infernal al marilor metropole, mandru sa fie posesorul celor mai vechi zgarie nori si, totodata, al celor mai inalte blocuri de pamant din lume. Orasul a intrat in patrimoniul UNESCO inca din anul 1982, odata cu cea de a 6-a reuniune a prestigioasei organizatii, eveniment ce a avut loc la Paris

Si la final, o cladire facuta de un arhitect al secolului XXI. Arhitectul elvetian Peter Vetsch semneaza designul inedit al unor case construite din pamant, bazate pe conceptele arhitecturii organice.

Urmatoarea era a guvernarii

Un film in care il puteti urmari pe David Cameron, primul ministru al Angliei vorbind despre viitoarea era a guvernarii. Extrem de interesant.

Ar putea reprezenta o adevarata lectie pentru politicienii romani, acest mod de a gandi si a comunica.

Filmuletul este tradus ! Apasati view subtitles !

Vodpod videos no longer available.

Urmatoarea era a guvernarii, posted with vodpod

Conducătorul Partidului Conservator al Marii Britanii spune că intrăm într-o nouă eră — unde guvernele în sine au putere mai puțină (și bani mai puțini) iar oamenii împuterniciți de tehnologie au mai multă. Apelînd la noile idei ale economiei comportamentale, el explorează modul în care aceste tendințe pot fi transformate într-o politică mai înțeleaptă.

Transcript interactiv :

Cineva a spus odată că, „politica este” desigur „showbiz pentru oameni urîți”. Deci, pe acea bază, simt că într-adevăr m-am realizat. Celălalt lucru de gîndit este ce onoare este, ca un politician, să țină o prezentare TED, mai ales aici în Regatul Unit, unde reputația politicii, datorată scandalului cheltuielilor, a ajuns atît de jos.

Recent a fost chiar și o poveste că oamenii de știință s-au gîndit să înlocuiască șobolanii în experimentele lor cu politicieni. Iar cineva a întrebat, „De ce?” iar ei au spus, „Păi, nu ducem lipsă de politicieni. Nimănui nu-i pasă ce se întîmplă cu ei. Și, la urma urmei, sînt unele lucruri pe care șobolanii nu vor să le facă.” (Rîsete)

Acum, știu că tuturor vă plac datele, așa că voi începe cu o pagină bogată în date. Aceasta este, cred, cel mai important fapt care trebuie ținut minte în politica britanică sau americană, iar asta este, că am terminat banii. Avem deficite bugetare colosale. Acesta este ceasul meu al datoriei publice globale, și, așa cum vedeți, arată 32 de trilioane și crește.

Iar eu cred că asta conduce la o foarte simplă recunoaștere. Că în acest moment este o întrebare principală în politică, iar ea este: Cum îmbunătățim lucrurile fără să cheltuim bani? Fiindcă nu vor fi foarte mulți bani pentru a îmbunătăți serviciile publice sau pentru a îmbunătăți guvernarea, sau pentru a îmbunătăți așa de multe din lucrurile despre care vorbesc politicienii. Deci ceea ce rezultă din asta este că dacă gîndești că totul e despre bani, poți măsura doar succesul în serviciile publice în sănătate și educație și guvernînd prin cheltuirea a mai mulți bani, poți măsura progresul doar prin cheltuirea banilor, atunci vei avea o perioadă foarte nefericită.

Dar dacă gîndești că o mulțime de alte lucruri contează, ce conduc spre bunăstare, lucruri ca relațiile voastre familiale, prieteniile, comunitatea, valorile, atunci, de fapt, acesta este un moment foarte interesant pentru a fi în politică. Şi demonstrația foarte simplă pe care vreau s-o fac în seara asta, o demonstrație foarte clară este asta, dacă combinăm filozofia politică de dreapta, gîndirea politică de dreapta, cu revoluția informatică incredibilă care a avut loc, iar despre asta voi știți mult mai multe decît eu, eu cred că este o șansă incredibilă pentru a reface într-adevăr politica, a reface guvernarea, a reface serviciile publice, și a realiza ceea ce este sus pe această pagină, care este o mare îmbunătățire a bunăstării noastre. Aceasta este demonstrația pe care vreau s-o fac în această seară.

Deci, pornind de la filozofia politică. Acuma, eu nu spun nici o clipă că Partidul Conservator Britanic are toate răspunsurile. Desigur, nu le avem. Dar sînt două lucruri importante, care conduc o filozofie conservativă, lucruri care sînt într-adevăr relevante în această dezbatere. Primul este asta, noi credem că dacă dai oamenilor mai multă putere și control asupra propriilor vieți, dacă dai mai multe alternative oamenilor, dacă îi lași să conducă, atunci, de fapt, poți crea o societate mai puternică și mai bună. Şi dacă combini acest fapt cu incredibila abundență a informației pe care o avem azi în lumea noastră, eu cred că — așa cum am spus — vei putea reface politica, reface guvernarea, reface serviciile publice.

Al doilea lucru în care credem, este să mergem cu esența naturii umane. Politica și politicienii vor reuși doar dacă chiar vor încerca și vor trata oamenii așa cum sînt ei, decît așa cum ar vrea ei să fie. acum, dacă combinăm acest gînd foarte simplu, foarte conservator — mergi cu esența naturii umane — cu toate dezvoltările din economia comportamentală, unele despre care tocmai am auzit, din nou, eu cred că putem obține o reală creștere în bunăstare, în fericire, într-o societate mai puternică fără să fie nevoie să cheltuim obligatoriu mult mai mulți bani.

Acuma, de ce cred eu că acum e momentul pentru a face această demonstrație? Ei bine, mi-e teamă că veți suferi o scurtă, condensată lecție de istorie despre ceea ce aș spune că sînt trei căi ale istoriei, epoca pre-birocratică, epoca birocratică, și cea în care trăim noi, despre care eu cred că este epoca post-birocratică. Un mod mai simplu de a gîndi despre ea este că am mers de la o lume a controlului local, apoi am mers la o lume a controlului central, iar acum suntem într-o lume a controlului oamenilor. Putere locală, putere centrală, acum, puterea oamenilor.

Iată-l pe regele Knut, rege acum o mie de ani. Credea că el poate întoarce valurile înapoi. Nu a putut întoarce valurile. De fapt nu a putut întoarce mare lucru, fiindcă dacă erai rege acum o mie de ani, în timp ce îți lua ore și ore, săptămîni și săptămîni să-ți traversezi propriul regat, nu prea erau multe de care să fii responsabil. Nu erai responsabil de poliție, justiție, educație, sănătate, bunăstare. Puteai doar să mergi la război și cam atît. Aceasta era epoca pre-birocratică, o epocă în care totul trebuia să fie local. Trebuia să ai control local fiindcă nu era informație disponibilă la nivel național deoarece călătoriile erau atît de restricționate. Deci aceasta era epoca pre-birocratică.

Următoarea parte a falsei lecții de istorie, minunatul tablou al Revoluției Industriale Britanice. Deodată erau posibile tot felul de transporturi, călătorii, informații, iar asta a dat naștere epocii birocratice, cum îmi place s-o numesc. Şi sper că acest ecran se ve transforma frumos. Iată-ne acolo. Deodată ai un stat mare, puternic, central. A fost în stare — dar numai atît — să organizeze sănătatea, educația, poliția, justiția. Și a fost lumea puterii centrale, nu a puterii locale. A supt toată puterea din localități. A fost în stare s-o facă singură.

Următorul stadiu măreț, cu care toți sunteți așa de obișnuiți, imensa revoluție informațională. Considerați acest singur fapt. Acum 100 de ani costa 50 de dolari să trimiți aceste 10 cuvinte. Acum, suntem conectați în direct cu Long Beach și oriunde în altă parte, și toate aceste locații secrete, pentru doar o fracțiune a acelui cost, și putem să trimitem și să primim cantități imense de informații fără să ne coste ceva. Deci acum trăim într-o epocă post-birocratică, unde autentica putere a oamenilor este posibilă.

Acum, ce înseamnă asta pentru politica noastră, pentru serviciile noastre publice, pentru guvernarea noastră? Ei bine, nu pot da un număr imens de exemple în timpul pe care-l am, dar permiteți-mi să dau doar cîteva modalități în care viața se poate schimba. Iar asta, într-un fel, este așa de evident, fiindcă gîndiți-vă la modul în care v-ați schimbat cu toții modul în care faceți cumpărături, modul în care călătoriți, modul în care se fac afacerile. Asta s-a întîmplat deja; revoluția informațională și a internetului a pătruns deja complet în societățile noastre în atît de multe feluri, dar încă nu a atins guvernarea noastră în toate felurile.

Ei bine, cum s-a putut asta întîmpla? Păi, eu cred că sînt trei căi principale care ar trebui să schimbe enorm lucrurile, în transparență, în mai multe alternative și în responsabilitate, prin a da acea autentică putere oamenilor. Dacă luăm transparența, iată unul din website-urile mele preferate, Portalul Responsabilității din Missouri. În vremurile vechi, doar guvernul putea deține informația, și numai cîțiva aleși puteau încerca să pună mîna pe acea informație și s-o pună la îndoială și s-o conteste. Acum aici, pe un website, un stat din America, fiecare dolar cheltuit de acel guvern este căutabil, este analizabil, este verificabil.

Gîndiți-vă ce schimbare imensă înseamnă asta. Orice firmă care vrea să liciteze pentru un contract guvernamental poate vedea ce se cheltuie în mod curent. Oricine crede că poate face acel serviciu mai bine sau mai ieftin, totul este disponibil aici. În guvernare și politică abia am început să descoperim ce pot face oamenii din lumea comercială cu revoluția informațională. Deci, transparența completă va avea un impact uriaș. În această țară, dacă noi cîștigăm alegerile, vom face toate cheltuielile guvernamentale de peste 25.000 de lire sterline disponibile și transparente online, căutabile pentru orice doritor. Anunțăm azi că vom face fiecare contract disponibil pe Internet, astfel încît oricine va putea vedea care sînt termenii, condițiile contractelor, rezultînd o imensă valoare pentru banii investiți, dar și creșteri uriașe în bunăstare, cred eu.

Opțiunea. Acum cumpărați online, comparați online, faceți totul online, și totuși această revoluție abia a atins serviciile publice ca educația, sănătatea, poliția, și veți vedea această schimbare masivă. Trebuie să facem această schimbare cu revoluția informațională din țara noastră, cu site-uri de sănătate căutabile, astfel încît să puteți vedea care operații au reușit cu succes, ce istoric au doctorii, nivelul curățeniei din spitale, cine controlează cel mai bine o infecție, toate informațiile care erau odată închise în Ministerul Sănătății, sînt acum disponibile pentru noi toți să le vedem.

Iar a treia din aceste schimbări majore, responsabilitatea. Aceasta este, cred eu, o schimbare imensă. Este o hartă a crimei. Aceasta este harta crimei pentru Chicago. Deci, în loc să avem o situație în care doar poliția are informația despre ce crime sînt comise și unde, iar noi trebuie să angajăm oameni în guvernare pentru a încerca să tragem la răspundere poliția, deodată, avem această oportunitate imensă pentru puterea oamenilor, în care noi, ca cetățeni, putem vedea ce crime sînt comise, unde, cînd și de către cine, și putem trage la răspundere poliția. Și puteți vedea că asta, arată ca pălăria unui comandant, dar de fapt asta este un act de violență, cel în albastru. Puteți vedea ce crimă este comisă și unde, și aveți posibilitatea de a trage la răspundere poliția. Deci aceste trei căi, transparența, responsabilitatea si opțiunea, vor aduce o mare schimbare.

Am spus de asemenea despre celălalt principiu la care cred eu că trebuie să lucrăm este înțelegerea oamenilor, este recunoașterea că dacă mergem cu esența naturii umane putem realiza mult mai multe. Acum, am avut o revoluție uriașă în înțelegerea cauzei pentru care oamenii se comportă în modul în care o fac, și o mare șansă pentru a utiliza mai bine această cunoaștere și informație. Noi lucrăm cu unii din acești oameni. Suntem sfătuiți de unii din acești oameni, așa cum s-a spus, pentru a încerca să studiem toată experiența lor.

Permiteți-mi să vă dau doar un exemplu care cred că este simplă și care îmi place. Vrem să facem oamenii mai eficienți cu energia. De ce? Reduce sărăcia de combustibil, le reduce facturile, și reduce în același timp și emisiile de bioxid de carbon. Cum faci asta? Păi, am avut campanii informative guvernamentale în anii trecuți cînd v-au spus să stingeți lumina cînd plecați de acasă. Am avut chiar și un ministru din Guvern care ne-a spus odată să ne spălăm pe dinți în întuneric. Nu cred că aceste sfaturi au durat prea mult. Priviți ce face asta. Este un simplu exemplu de economie comportamentală. Cel mai bun mod de a face pe cineva să-și reducă factura de electricitate este să-i arătăm propria cheltuială, să-i arătăm cît consumă vecinii lor, și apoi să-i arătăm cît cheltuie un vecin care este conștient de consumul de energie. Acel tip de economie comportamentală poate transforma comportarea oamenilor într-un mod în care toată intimidarea și toată informația și toată bătaia la cap din partea guvernării nu o poate vreodată atinge. Alt exemplu este reciclarea. Știm cu toții că trebuie să reciclăm mai mult. Cum realizăm asta? Toate dovezile din America arată că dacă plătești oamenii pentru reciclare, dacă le dai un stimulent în loc de o amenințare, poți transforma comportarea lor.

Deci la ce duc toate astea în final? Iată cele două discursuri preferate ale mele din ultimii 50 de ani ai SUA. Evident, aici avem John F. Kennedy cu acea formulare incredibil de simplă și puternică, „Nu întreba ce poate face țara ta pentru tine; întreabă ce poți face tu pentru ea”, un sentiment incredibil de nobil. Dar cînd a ținut el acel discurs, ce puteai face pentru a clădi o societate mai puternică? Puteai să lupți pentru țara ta, puteai muri pentru ea, puteai fi angajat în serviciul civil al țării tale, dar nu puteai avea într-adevăr informația și cunoașterea și abilitatea de a ajuta la construirea unei societăți mai puternice, așa cum poți face acum.

Iar eu cred, un discurs și mai minunat, din care voi citi o bucată mai mare, care rezumă ce am spus la început despre credința că există mai multe în viață decît bani, și mai multe pe care ar trebui să încercăm să le măsurăm decît bani. Și este descrierea frumoasă a lui Robert Kennedy despre motivul pentru care produsul național brut captează atît de puțin. El, „nu conține sănătatea copiilor noștri, calitatea educației lor sau bucuria jocului lor. Nu include frumusețea poeziei noastre sau tăria căsătoriilor noastre, inteligența dezbaterilor noastre publice. Nu măsoară nici umorul, nici curajul nostru, nici înțelepciunea sau învățarea noastră, nici compasiunea sau devotamentul nostru pentru țara noastră. Pe scurt, el măsoară totul, cu excepția celor care fac ca viața să merite să fie trăită.”

Din nou, un sentiment care a fost exprimat așa de nobil și frumos acum 40 de ani, și un vis frumos cu 40 de ani în urmă, dar acum, cu dezvoltările uriașe în tehnologia informației, cu schimbările imense în economia comportamentală, cu tot ce știm despre cum putem crește bunăstarea, dacă combinăm toate acele înțelegeri, despre putere pentru oameni, și folosirea informației pentru a realiza asta, și utilizarea înțelegerii urmăririi esenței naturii umane, simultan cu înțelegerea motivelor comportării oamenilor, este un vis mai ușor de realizat azi decît a fost cu 40 de ani în urmă în acel discurs minunat.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Mister TRU…let’s talk about truth !

Am citit cu nesat despre” firele de iarba”, “gaze” si “musetel” si despre infantilismul celor care nu sunt de acord cu proiectul de la Rosia Montana, pe blogul venerabilului TRU, intitulat “Totul in scris “ ..sic..

http://traianungureanu-tru.blogspot.com/2010/07/ce-n-o-sa-aflati-despre-cianuri-sint.html#comments

Ca mister TRU este politician se stie, dar ca eticheteaza cetateanul care nu face politica unui partid in privinta unei resurse care apartine tuturor este grav. Daca a ajuns sa dispretuiasca dorinta mea, mai ales ca l-am votat , aruncandu-mi in fata ca asa a zis CE despre cianuri, iar eu umila trebuie sa cred si sa nu cercetez , atunci schimbarea pe care o asteptam de la el in ceea ce priveste mentalitatea de nomenklaturist parvenit, mostenita de la Ilici de intreaga clasa politica, a fost doar o speranta desarta.

Mai mult, Mister TRU spune lejer : “Punctul de vedere al Comisiei e, practic, o constatare elementară: mineritul cu cianuri e strict reglementat şi, în lispa unei alternative superioare sub raport ecologic, rămîne singura variantă operaţională în materie de minerit aurifer. Simplu. “

Simplu ? No way TRU ! E chiar mai simplu decat crezi, daca cercetezi. Pentru cultura ta generala privind musetelul, iata doua patente de extractie a minereurilor de aur si argint FARA CIANURI, ceea ce demonstreaza ca mai exista ALTERNATIVE !

Patent application title: Metal Extraction Without Cyanide

http://www.faqs.org/patents/app/20090272227

sau

Cyanide-free Biocatalyzed Leaching of Gold and Silver Ore

http://www.yestech.com/tech/gold1.htm

Despre infatuarea cu care ai scris aceasta fraza “Pe toată durata pseudo-dezbaterii Roşia Montana, argumentul citat acum de Comisie era la fel de valid şi vizibil. Problema, tipică pentru campania instrumentată de industria eco-facerii de bine, e, însă, mereu aceaşi: bunul simţ raţional nu e tolerat, în vreme ce dogma eco-corectă e promovată pe post de adevăr unic.”….. nu iti pot spune decat atat “ traduttore traditore”…. Sunt convinsa ca intelegi ce am vrut sa spun. Intrebarea mea este: pe cine ?

Fiindca continui….”Acest tip de gîndire infantil n-ar fi mai mult decît atît, dacă n-ar avea aliaţi într-o formidabilă presiune mediatică şi în tehnica şantajului moral care transformă orice act de dezvoltare industrială în antecameră a apocalipsului.” ?????

Ma scuzi TRU, dar cand vorbesti de aliati, probabil ca te referi la tine si la Tariceanu, care a dat unda verde acestui proiect prin adresa 130.377 din 07.06.1997, intocmita de secretarul de stat Nicolae Staiculescu. A fost primul document de acest fel semnat in numele statului roman. Pentru avizarea lui !

Cine este santajistul moral in acest caz ? Eu cetateanul sau tu politicianul, care ma dezinformezi pervers ? De ce as da aurul tarii pe 20% profit ?

Compania Rosia Montana Gold Corporation a anuntat ca va opera o suprafata de exploatare de 12,5 kilometri patrati, de pe care estimeaza o productie de 300 tone de aur in 16 ani.
http://economie.hotnews.ro/stiri-com…-guvernare.htm

Compania Roşia Montană Gold Corporation, care a iniţiat proiectul, a anunţat că, în cazul primirii avizului de mediu pentru demararea proiectului minier aurifer, va utiliza o suprafaţă de exploatare de 12,5 kilometri pătraţi. În urma procesării zăcămintelor este estimată o producţie de 300 tone de aur şi circa 1.400 tone de argint, în 16 ani.

http://www.ecomagazin.ro/rosia-monta…-de-guvernare/

Rezerva BNR actuala este de 100 de tone de aur !!!!

Imi vorbesti despre dezvoltarea industriala ? Iata cateva poze , care iti arata posibila apocalipsa dupa Gabriel Resources….

“Ecologismul corporatist e o realitate încă mai toxică decît preupusa cabală industrială a capitaliştilor cu trabuc în colţul gurii şi cecuri la discreţie. Excesele industriale pot sau nu conduce la poluarea mediului şi produc, mai întotdeuna, locuri de muncă. Cultul ecologic produce cu siguranţă o poluare morală ireversibilă şi garanteată, întotdeuna, locuri de muncă pentru directori de conştiinţă autoproclamaţi. Aici e diferenţa între dezvoltare şi natursimul paranoic al egourilor în căutare de însemnătate.”

Nu contest ca exista un ecologism corporatist, fiindca eu STIU ca incalzirea globala este un hoax demonstrat stiintific, insa aici vorbim despre o resursa existenta, care ne apartine tuturor.

Presupusa cabala industriala a lui Patriciu a dat petrolul gratis, de exemplu,  unei firme de apartament fara sa ma consulte pe mine cetateanul, pentru averea mea din subsolul Romaniei. Dupa acest precedent pagubos vii si imi impui sa dau si aurul pe gratis ? De ce nu ai propus un referendum TRU ? Sau bogatiile subsolului se transfera din patrimoniul unui partid in al altuia, fara a se consulta  electoratul ? Sau consideri ca este prea spalat pe creieri si prea putin important sa fie intrebat ?Cum Dumnezeu in Elvetia se face referendum si daca sa treaca au ba un camion pe o strada, iar la noi nimeni nu intreaba “stupid people” , daca vrea sa dea aurul tarii ?  Directorii de constiinta autoproclamati ? Despre constiinta cui vorbesti ? A unuia care improasca societatea civila, de dragul unei salvari de moment dpdv economic (cateva locuri de munca) si care nu are darul de a veni cu strategii pe termen lung, ci numai de avarie ?

Uite ca-s mandra de ego-ul meu, care cauta pe “guagal” date despre cianuri si care nu se mai lasa prostit sa dea pleasca averea tarii te miri cui. Insemnatatea asta o caut eu si pentru asta lupt, indiferent de etichetarile unui parvenit politic, fie el si intelectual de marca.

Because…. first of all Mister TRU, I love the truth !

UPDATE: Aurul inauntru, cianura afara !

http://think.hotnews.ro/aurul-inauntru-cianura-afara.html

Un sat din Iran….

Am descoperit un sat Iran, cu o arhitectura similara cu a lui Antonio Gaudi.  Te face sa te intrebi, daca nu cumva Gaudi a vizitat acele locuri si nu s-a inspirat din arhitectura locala. Oricum, ar fi fost uimit ca inaintea lui au aparut aceste minuni.  Se pare ca nu le-a vizitat si ca doar natura a fost sursa de inspiratie care a facut stilul asemanator. Oricum, ambele arhitecturi te lasa cu rasuflarea taiata si te face sa te gandesti la cum functioneaza universul…..

From Romania :Happy Independence Day USA !

In CONGRESS, July 4, 1776. The unanimous Declaration of the thirteen united States of America,

When in the Course of human events, it becomes necessary for one people to dissolve the political bands which have connected them with another, and to assume among the powers of the earth, the separate and equal station to which the Laws of Nature and of Nature’s God entitle them, a decent respect to the opinions of mankind requires that they should declare the causes which impel them to the separation.

We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty and the pursuit of Happiness. — That to secure these rights, Governments are instituted among Men, deriving their just powers from the consent of the governed, — That whenever any Form of Government becomes destructive of these ends, it is the Right of the People to alter or to abolish it, and to institute new Government, laying its foundation on such principles and organizing its powers in such form, as to them shall seem most likely to effect their Safety and Happiness. Prudence, indeed, will dictate that Governments long established should not be changed for light and transient causes; and accordingly all experience hath shewn, that mankind are more disposed to suffer, while evils are sufferable, than to right themselves by abolishing the forms to which they are accustomed. But when a long train of abuses and usurpations, pursuing invariably the same Object evinces a design to reduce them under absolute Despotism, it is their right, it is their duty, to throw off such Government, and to provide new Guards for their future security. — Such has been the patient sufferance of these Colonies; and such is now the necessity which constrains them to alter their former Systems of Government. The history of the present King of Great Britain is a history of repeated injuries and usurpations, all having in direct object the establishment of an absolute Tyranny over these States. To prove this, let Facts be submitted to a candid world.

He has refused his Assent to Laws, the most wholesome and necessary for the public good.

He has forbidden his Governors to pass Laws of immediate and pressing importance, unless suspended in their operation till his Assent should be obtained; and when so suspended, he has utterly neglected to attend to them.

He has refused to pass other Laws for the accommodation of large districts of people, unless those people would relinquish the right of Representation in the Legislature, a right inestimable to them and formidable to tyrants only.

He has called together legislative bodies at places unusual, uncomfortable, and distant from the depository of their public Records, for the sole purpose of fatiguing them into compliance with his measures.

He has dissolved Representative Houses repeatedly, for opposing with manly firmness his invasions on the rights of the people.

He has refused for a long time, after such dissolutions, to cause others to be elected; whereby the Legislative powers, incapable of Annihilation, have returned to the People at large for their exercise; the State remaining in the mean time exposed to all the dangers of invasion from without, and convulsions within.

He has endeavoured to prevent the population of these States; for that purpose obstructing the Laws for Naturalization of Foreigners; refusing to pass others to encourage their migrations hither, and raising the conditions of new Appropriations of Lands.

He has obstructed the Administration of Justice, by refusing his Assent to Laws for establishing Judiciary powers.

He has made Judges dependent on his Will alone, for the tenure of their offices, and the amount and payment of their salaries.

He has erected a multitude of New Offices, and sent hither swarms of Officers to harrass our people, and eat out their substance.

He has kept among us, in times of peace, Standing Armies without the Consent of our legislatures.

He has affected to render the Military independent of and superior to the Civil power.

He has combined with others to subject us to a jurisdiction foreign to our constitution, and unacknowledged by our laws; giving his Assent to their Acts of pretended Legislation:

For Quartering large bodies of armed troops among us:

For protecting them, by a mock Trial, from punishment for any Murders which they should commit on the Inhabitants of these States:

For cutting off our Trade with all parts of the world:

For imposing Taxes on us without our Consent:

For depriving us in many cases, of the benefits of Trial by Jury:

For transporting us beyond Seas to be tried for pretended offences

For abolishing the free System of English Laws in a neighbouring Province, establishing therein an Arbitrary government, and enlarging its Boundaries so as to render it at once an example and fit instrument for introducing the same absolute rule into these Colonies:

For taking away our Charters, abolishing our most valuable Laws, and altering fundamentally the Forms of our Governments:

For suspending our own Legislatures, and declaring themselves invested with power to legislate for us in all cases whatsoever.

He has abdicated Government here, by declaring us out of his Protection and waging War against us.

He has plundered our seas, ravaged our Coasts, burnt our towns, and destroyed the lives of our people.

He is at this time transporting large Armies of foreign Mercenaries to compleat the works of death, desolation and tyranny, already begun with circumstances of Cruelty & perfidy scarcely paralleled in the most barbarous ages, and totally unworthy the Head of a civilized nation.

He has constrained our fellow Citizens taken Captive on the high Seas to bear Arms against their Country, to become the executioners of their friends and Brethren, or to fall themselves by their Hands.

He has excited domestic insurrections amongst us, and has endeavoured to bring on the inhabitants of our frontiers, the merciless Indian Savages, whose known rule of warfare, is an undistinguished destruction of all ages, sexes and conditions.

In every stage of these Oppressions We have Petitioned for Redress in the most humble terms: Our repeated Petitions have been answered only by repeated injury. A Prince whose character is thus marked by every act which may define a Tyrant, is unfit to be the ruler of a free people.

Nor have We been wanting in attentions to our British brethren. We have warned them from time to time of attempts by their legislature to extend an unwarrantable jurisdiction over us. We have reminded them of the circumstances of our emigration and settlement here. We have appealed to their native justice and magnanimity, and we have conjured them by the ties of our common kindred to disavow these usurpations, which, would inevitably interrupt our connections and correspondence. They too have been deaf to the voice of justice and of consanguinity. We must, therefore, acquiesce in the necessity, which denounces our Separation, and hold them, as we hold the rest of mankind, Enemies in War, in Peace Friends.

We, therefore, the Representatives of the united States of America, in General Congress, Assembled, appealing to the Supreme Judge of the world for the rectitude of our intentions, do, in the Name, and by Authority of the good People of these Colonies, solemnly publish and declare, That these United Colonies are, and of Right ought to be Free and Independent States; that they are Absolved from all Allegiance to the British Crown, and that all political connection between them and the State of Great Britain, is and ought to be totally dissolved; and that as Free and Independent States, they have full Power to levy War, conclude Peace, contract Alliances, establish Commerce, and to do all other Acts and Things which Independent States may of right do. And for the support of this Declaration, with a firm reliance on the protection of divine Providence, we mutually pledge to each other our Lives, our Fortunes and our sacred Honor.

Button Gwinnett Lyman Hall George Walton

William Hooper Joseph Hewes John Penn Edward Rutledge Thomas Heyward, Jr. Thomas Lynch, Jr. Arthur Middleton

John Hancock Samuel Chase William Paca Thomas Stone Charles Carroll of Carrollton George Wythe Richard Henry Lee Thomas Jefferson Benjamin Harrison Thomas Nelson, Jr. Francis Lightfoot Lee Carter Braxton

Robert Morris Benjamin Rush Benjamin Franklin John Morton George Clymer James Smith George Taylor James Wilson George Ross Caesar Rodney George Read Thomas McKean

William Floyd Philip Livingston Francis Lewis Lewis Morris Richard Stockton John Witherspoon Francis Hopkinson John Hart Abraham Clark

Josiah Bartlett William Whipple Samuel Adams John Adams Robert Treat Paine Elbridge Gerry Stephen Hopkins William Ellery Roger Sherman Samuel Huntington William Williams Oliver Wolcott Matthew Thornton

Mini lectie de etimologie – Radu Beligan

Radu Beligan – Motto pentru un volum de memorii: “Nu vorbi niciodata despre tine. Scrie! “

In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu mi-a acordat prietenia lui, mai ales dupa ce am jucat rolul vagabondului din “Omul care a vazut moartea”. Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in lungi discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de eruditia lui in multe domenii.

Eftimiu, care se nascuse in Bobostita din Epiru  albanez si n-a stiut, pana la sapte ani, nici boaba romaneasca, era pasionat sa descopere originea  unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii neasteptate.

De pilda, imi spunea el, cuvantul sandulie, cu care oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul “descente du lit”.. Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei vine tot din franceza: mousse d’ail (adica  spuma de usturoi)?

Cuvantul misto, revendicat de tigani, deriva, dupa Eftimiu, de la sintagma nemteasca “mit stock”, adica “cu baston”, ceea ce inseamna cineva de conditie buna. Un tip cu baston e un tip misto!

Tot din germana ne vine si cuvantul smecher. Boierii olteni care aveau podgorii, imi explica Eftimiu, au angajat  specialisti in degustarea vinurilor.
In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la gust. Omul care facea operatia era un smeker, adica un specialist pe care nu-l puteai pacali cu un vin prost. De aici, prin extensiune, un individ istet,imposibil de tras pe sfoara.

Odata, la Constanta , ne-am oprit in fata unei vitrine in care erau expuse vreo douazeci de busturi in miniatura ale lui Ovidiu, exilatul de la Tomis. Niste orori din ghips, trase in serie. Peste gramada de busturi kitsch, un anunt scris cu litere mari preciza: “OVIZI, 6 lei. Imi amintesc explozia de ras pe care ne-a starnit-o acest plural stupefiant si, de aici, consideratiile de ordin  lingvistic. In fond, negustorul facuse o analogie: GUVID-GUVIZI, OVID-OVIZI…

Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte  caror etimologie o descoperise Eftimiu. E vorba de patachina si joben. Dictionarul ne spune ca patachina e planta numita in latineste Rubia tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si unei femei de moravuri usoare. Care e radacina acestei patachine? In Bucuresti, exista pe vremuri un vestit mezelar pe nume Patac.
Fratele acestuia a fost cel dintai care a  deschis in Romania un “santan” pe bulevardul Elisabeta, importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara pe bulevard in fata institutiei”, ca sa atraga clientela. Acestea erau “fetele lui Patac”, adica patachinele…

In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce acest soi de palarie e desemnata in toate limbile cu cuvinte care indica forma ei (in franceza haut-de-forme, in engleza top hat, in germana zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind singura in care numele inaltei palarii are cu totul alta denumire, afara de aceea populara de  “tilindru”.

Explicatia este simpla: cel ce a introdus in Bucuresti prestigiosul acoperamant era un negustor francez care avea magazinul pe Calea Victoriei si se numea Jobin.

Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele comestibile au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii. Boul se cheama OX cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama beef. Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal. Porcului i se pune pig cand e viu si pork cand e mort. Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton. De ce? Fiindca in Anglia , incepand cu  secolul al XIII-lea, paznicii de turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce bucatarii au fost totdeauna francezi: veau – veal; porc – pork; mouton -mutton; boeuf  beef!