SCURTA INTRODUCERE:
Uniunea Euroasiatica este o propunere pentru Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan, precum și alte state postsovietice, precum și potențial Finlanda, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria și Mongolia, pentru a aprofunda integrarea economică și politică în aceste țări într-o uniune supranațională. Ideea se bazează pe sistemul de integrare al Uniunii Europene, a fost adusă în atenție pe 11 octombrie 2011 de către prim-ministrul Rusiei, Vladimir Putin.
DE CE NU SI ROMANIA? RUSII ABIA NE ASTEAPTA !
MONGOLIA,HERE WE COME!
PRIN ACTIUNILE LOR, PONTA, CRIN SI CORLATEANU TRANSMIT CATRE MOSCOVA MESAJUL :
YES,WE CAN!
IAR UNIUNII EUROPENE …MESAJUL:
NU MAI SUNTEM INTERESATI!
**
CATEVA EXPLICATII NECESARE DESPRE ADERAREA LA SCHENGEN:
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA BULGARIEI SI A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANA
Bruxelles, 31 martie 2005
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLUL. ANEXA II
PROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE SI DE ALTE INSTRUMENTE
Delegatiile sunt invitate sa gaseasca alaturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei si României la Uniunea Europeana: PROTOCOLUL. ANEXA II.
Lista dispozitiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta integrat în cadrul Uniunii Europene, si ale actelor adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmeaza sa devina obligatorii si aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderarii [mentionata la articolul 4 alineatul (1) din protocol]
RETINEM ——-care urmeaza sa devina…
OBLIGATORII si APLICABILE pe teritoriul noilor state membre de la data aderarii.
OBLIGATÓRIU ~e (~i) 1) De care este obligat oricine să țină cont; care se impune.
CU ALTE CUVINTE,DACA E OBLIGATORIU NU PREA MAI POTI SPUNE CA NU MAI SUNTEM INTERESATI.
SURSA: UE
**
SA VEDEM CE INFORMATII GASIM PE SITEUL M.A.E
Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este cel mai vizibil şi mai important efect al procesului de integrare europeană.
Crearea spaţiului Schengen, o realizare istorică unică, nu poate funcţiona fără solidaritatea celor 25 de state membre în gestionarea frontierelor externe, concomitent cu asumarea unor responsabilităţi pentru îndeplinirea unui set de măsuri comune acestor state.In acelaşi context al aderării la Uniunea Europeană, România şi-a asumat responsabilitatea implementării dispoziţiilor acquis-ului Schengen care sunt obligatorii de la data aderării (art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României in Uniunea Europeana, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei).
DECI…DIN NOU AFLAM CA SUNT CONDITII OBLIGATORII.CU ALTE CUVINTE, PONTA, CRIN SI CORLATEANU …SPUN LUCRURI TRASNITE!
SURSA: MAE
**
DUPA CE AM AFLAT POZITIA COPILULUI CORLATEANU SI A GHIOCEILOR PONTA+CRIN, SA DESLUSIM IMPREUNA TALCUL ACESTOR DECLARATII .
DE CE ANUNTA CEI 3 BUFONI, CA EUROPA ISI POATE LUA SCHENGENUL INAPOI SI CA NOI NU MAI SUNTEM INTERESATI…DESI SUNTEM OBLIGATI PRIN TRATATELE SEMNATE?
PAI SA NE AMINTIM DE O SITUATIE ASEMANATOARE DIN TRECUTUL NOSTRU NU PREA INDEPARTAT!
ESTE VORBA DESPRE DECIZIA LUI NICOLAE CEAUSESCU DE A RENUNTA LA CLAUZA NATIUNII CELE MAI FAVORIZATE. CLAUZA CARE NU AVEA TOTUSI CARACTER OBLIGATORIU CA SCHENGENUL. SI TOTUSI…CE I-A VENIT LUI CEAUSESCU SI CE A URMARIT PRIN ACEST GEST?
In 1988, clauza natiunii celei mai favorizate acordata de SUA Romaniei din 1975 in baza amendamentului Jackson-Vanick, era compromisa din cauza politicii regimului comunist de ingradire a emigrarilor din Romania si a incalcarii tot mai fatise a drepturilor omului. Inainte ca Statele Unite ale Americii sa faca publica hotararea de a nu mai acorda Romaniei clauza, Nicolae Ceausescu a anuntat Washingtonul cu vanitatea-i cunoscuta ca renunta la acest avantaj. Atitudinea sa in aceasta imprejurare ilustreaza cum nu se poate mai bine un proverb german: Hochmut kommt vor dem Fall (“Aroganta precede caderea”).
Hotararea lui Ceausescu de a renunta la clauza a lipsit desigur Washingtonul de un mijloc de presiune asupra politicii interne a dictatorului roman, insa, din acel moment “relatiile speciale” cu SUA au fost definitiv curmate, iar izolarea regimului sau a devenit tot mai vizibila.
PRIN ACEASTA RENUNTARE CEAUSESCU A LIPSIT S.U.A DE UN MIJLOC DE PRESIUNE ASUPRA POLITICII INTERNE A DICTATORULUI ROMAN.
CEI 3 BUFONI DE AZI, SPERA CA PRIN RENUNTAREA LA SCHENGEN, SA LIPSEASCA UNIUNEA EUROPEANA DE UN MIJLOC DE PRESIUNE ASUPRA NEREGULILOR EVIDENTIATE DE RAPORTUL MCV.
CU PRETUL IZOLARII ROMANIEI, CEI DE LA USL SPERA SA ISI SALVEZE CORUPTII, SA ISI INTAREASCA PRIVILEGIILE SI SA CONTINUE PROCESUL DE ACAPARARE A JUSTITIEI. DE CE NU …SI SERVICIILE?
IN INCHEIERE, VA PROPUN SA CITITI UN EXCELENT ARTICOL PUBLICAT DE REVISTA HISTORIA, ARTICOL DIN CARE DESPRINDEM URMATOAREA CONCLUZIE….NU E NIMIC NOU SUB SOARE, ISTORIA SE REPETA!
VETI RAMANE SURPRINSI SA CONSTATATI CA ARGUMENTELE FOLOSITE DE PONTA, CRIN SI CORLATEANU PENTRU JUSTIFICAREA GESTULUI LOR, SUNT IDENTICE CU CELE FOLOSITE DE CEAUSESCU.
**
Stenograma sedintei Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 25 februarie 1988
Sedinta a fost prezidata de tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman.
Au participat tovarasii Constantin Dascalescu, Elena Ceausescu, Manea Manescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Gheorge Radulescu.
Au fost invitati tovarasii Ion Stoian, Aurel Duma.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Tovarasi,
Am convocat aceasta sedinta pentru a discuta unele probleme internationale.
In primul rind, in legatura cu prelungirea acordarii caluzei natiunii celei mai favorizate Romaniei, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, a facut o comunicare, din partea Departamentului de Stat, la Ministerul Afacerilor Externe. Printre altele, in aceasta comunicare, se spune ca ” ii va fi greu sa propuna prelungirea acordarii clauzei, daca Romania nu raspunde obiectiv la o serie de cereri ale Statelor Unite ale Americii” si asa mai departe. Ca la noi sint o serie de probleme economice, probleme religioase si probleme ale dreptului omului si, totusi, recunosc ca in ce priveste emigrarea s-au solutionat pozitiv multe lucruri.
Tov. Elena Ceausescu:
Au ridicat, din nou, probleme vechi, probleme cunoscute.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Asa este. Din nou se ridica aceleasi probleme si ei spun ca le va fi greu sa ceara prelungirea clauzei.
De altfel, noi le-am spus – si inca de multe ori – ca vom renunta si ca sintem interesati in rezolvarea acestei probleme fara nici un fel de conditii, pe baza reciproce, a respectarii acordurilor economice intre doua state. Nu putem accepta in nici un fel acordarea clauzei pe baza conditiilor care ni se pun. Nu vom accepta niciodata! I-am scris si lui Reagan – ca raspuns la scrisoarea lui – despre aceste lucruri; problemele economice romanesti – la ce se refera el – aici nu este vorba de nici o problema economica, ci problemele economice sint foarte grave in Statele Unite ale Americii – recunoscute chiar de economistii lor – si care afecteaza si alte state, inclusiv tarile in curs de dezvoltare.
Tov. Manea Manescu:
Situatia lor economica afecteaza toata economia mondiala.
Tov. Nicolae Ceausescu:
in legatura cu democratia, i-am spus ca, consideram ca democratia noastra este superioara celei din Statele Unite ale Americii. Sigur, putem in acest fel sa discutam, dar sint probleme interne si nu consideram ca poate fi obiectul unor discutii privind relatiile noastre.
Sigur, noi am spus ca renuntam la prelungirea acordarii clauzei daca se pun fel de fel de conditii. Sintem pentru mentinerea clauzei fara conditii, adica fara mentinerea amendamentului Jackson-Vanik. Si daca nu vor, Romania nu va mai cere prelungirea.
Tov. Gheorghe Radulescu:
Foarte bine.
Tov. Nicolae Ceausescu:
I-am spus-o direct.
Acum, in comunicarea ambasadorului american, se spune ca s-a ajuns la intelegerea ca, Statele Unite ale Americii sa faca public aceasta problema. Ei vor sa faca aceasta comunicare in 28 februarie. Dar mai bine sa citeasca tovarasul Duma.
Tov. Aurel Duma:
La 24 februarie 1988, in cadrul unei audiente la Ministerul Afacerilor Externe, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Roger Kirk a comunicat, din imputernicirea conducerii Departamentului de Stat, urmatoarele in legatura cu decizia Romaniei de a renunta la prelungirea clauzei natiunii celei mai favorizate, in conditiile amendamentului Jackson-Vanik.
1. Guvernul S.U.A. propune ca, in baza articolului XII al Acordului comercial romano-american, consultarile bilaterale sa aiba loc la Washington, in perioada 5-6 aprilie 1988. Partea americana doreste ca la aceste consultari sa discute, intre altele:
a) Daca sa se suspende sau sa inceteze clauza natiunii celei mai favorizate prevazuta in articolul I al Acordului comercial dintre Republica Socialista Romania si Statele Unite ale Americii din 1975.
b) Stabilirea modalitatilor de aplicare a acestei masuri.
c) Cum sa fie minimalizata perturbarea comertului rezultind din incetarea tarifului vamal in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate.
2. Guvernul Statelor Unite ale Americii nu poate sa fie de acord cu tinerea acestei probleme strict intre guvernele celor doua tari.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Si noi am discutat altfel.
Tov. Aurel Duma:
Si, de aceea, guvernul american considera necesar sa informeze prompt Congresul, comunitatea oamenilor de afaceri, alte parti interesate si opinia publica despre hotararea Romaniei privind clauza natiunii celei mai favorizate, precum si asupra raspunsului pozitiv al guvernului SUA de a incepe consultarile cu guvernul roman in baza Articolului XII al Acordului comercial.
Ambasadorul SUA a subliniat ca guvernul american intentioneaza sa publice o declaratie in acest sens nu mai tirziu insa de vineri, 26 februarie 1988. Partea americana va incerca, inainte de a da publicitatii declaratia, sa verifice cu partea romana exactitatea datelor faptice pe care le va cuprinde aceasta.
La unele intrebari ce i-au fost adresate, ambasadorul Statelor Unite ale Americii a facut urmatoarele precizari:
1. Partea americana are in vedere ca la consultarile propuse pentru luna aprilie 1988 sa fie examinate numai aspectele procedurale legate de aplicarea articolului I – referitor la clauza – din Acordul comercial bilateral.
2. Decizia cu privire la publicarea unei declaratii, care sa nu depaseasca data de 26 februarie a.c., dupa parerea sa, este deja luata. De asemenea, pentru verificarea exactitatii unor elemente din textul declaratiei, partea americana are in vedere sa contacteze ambasada romana din Washington.
3. Ambasada SUA din Bucuresti nu a primit textul declaratiei. Cu toate ca rasfoia niste hirtii, ambasadorul SUA a spus ca, dupa parerea lui, declaratia ar putea cuprinde urmatoarele elemente:
– Dorinta Statelor Unite ale Americii de a dezvolta relatiile cu Romania.
– Decizia guvernului roman privind renuntarea la prelungirea clauzei in conditiile mentinerii amendamentului Jackson-Vanik.
– Raspunsul Statelor Unite ale Americii ca sint gata sa intre in consultari cu partea romana privind Acordul comercial din 1975.
– Dorinta Statelor Unite ale Americii de a minimaliza efectul incetarii clauzei asupra comertului romano-american.
A adaugat ca, probabil, declaratia va mai cuprinde si alte elemente.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Si spune ce i-am raspuns noi.
Tov. Aurel Duma:
S-a prezentat pozitia de principiu a tarii noastre privind acordarea reciproca a clauzei natiunii celei mai favorizate, fara nici un fel de conditii, si s-a exprimat dorinta Romaniei de a dezvolta si diversifica relatiile dintre Romania si Statele Unite ale Americii, pe baza principiilor recunoscute ale dreptului international.
Totodata, s-a examinat surprinderea in legatura cu hotararea de a se da publicitatii un comunicat privind o problema asupra careia s-a convenit sa se pastreze o stricta confidentialitate.
Am rugat sa se transmita Departamentului de Stat cererea partii romane de a se respecta aceasta intelegere si sa nu se dea publicitatii nici o declaratie inainte ca partea americana sa aiba consultari cu partea romana in legatura cu aceasta problema. Discutiile pe aceasta tema sa aiba loc la Bucuresti si nu la Washington.
S-a subliniat inca o data ca partea romana apreciaza necesara organizarea consultarilor dintre cele doua guverne nu numai pentru clarificarea aspectelor procedurale, ci, in primul rind, pentru gasirea cailor de dezvoltare in continuare a relatiilor economice dintre cele doua tari. S-a sugerat, de asemenea, ca aceste consultari sa aiba loc cit mai curind posibil.
S-a solicitat ca punctul de vedere al partii romane sa fie transmis de indata la Washington, urmind sa se comunice partii romane raspunsul Departamentului de Stat in cel mai scurt timp.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Voi ati comunicat ambasadorului nostru de la Washington?
Tov. Aurel Duma:
Ambasadorului nostru de la Washington i-am comunicat, in primul rind, ca s-a prezentat aceasta problema de catre ambasadorul american si, in al doilea rind, daca va fi solicitat de Departamentul de Stat sa le raspunda ca discutiile sa aiba loc la Bucuresti, si sa ne informeze ce i s-a mai spus.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Bine.
Acum, tovarasi, eu vreau sa va spun ca am dat sarcina sa se faca un proiect de declaratie, in care sa se reflecte adevarata realitate.
Tov. Manea Manescu:
Este foarte bine.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Sigur, sa spunem ca noi pornim de la necesitatea dezvoltarii relatiilor, ca de fapt prin amendamentul Jackson-Vanik – mentinerea acestui amendament – s-au incalcat prevederile Acordului comercial, s-a actionat cu totul unilateral, urmarind si facind discutii contrare Romaniei, formulind o serie de pretentii de amestec in treburile interne inadmisibile. Si in citeva rinduri s-a atras atentia si trebuie spus ca nu se va putea merge mai departe asa. Am spus acest lucru si cu prilejul vizitei secretarului de stat si in scrisoarea trimisa lui Ronald Reagan. Nu se poate accepta conditiile impuse de ei! Cum poti sa spui ca “presedintelui ii va fi greu sa mai ceara prelungirea clauzei daca Romania nu raspunde la o serie de cerinte ale SUA”?!
Tov. Manea Manescu
Este un amestec brutal.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Trebuie sa le spunem, in sensul in care am spus si in scrisoare, sa spunem public; m-am referit atunci si la situatia de la ei de acasa. Si am spus ca Romania doreste mentinerea clauzei reciproce, numai in anumite conditii, fara impunerea mentinerii amendamentului Jackson-Vanik si in conformitate cu normele internationale, cu prevederile GATT, in care ambele tari sint membre. Sa spunem ca nu vom mai accepta continuarea unor discutii de amestec inadmisibil in treburile interne ale Romaniei, ca Romania – pina cind se va ajunge la un acord corespunzator privind adoptarea unei declaratii privind acordarea clauzei reciproce fara nici o conditie – va continua sa actioneze in directia dezvoltarii relatiilor; sau sa spunem, pina cind se va ajunge la o clarificare, Romania va continua sa dezvolte relatiile si va actiona pe baza aceasta; cutare si cutare. in spiritul in care este.
Tov. Elena Ceausescu:
Sint cunoscute.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Deci, tovarasi, sa pregatim acest proiect de declaratie, pina dupa amiaza sa-l avem gata. Daca ei vor sa-l publice, daca ei se vor referi la aceste lucruri si noi sa le spunem citeva lucruri mai tari. Deocamdata aceasta spunem in declaratie.
Tov. Aurel Duma:
Sa vedem intii declaratia lor.
Tov. Elena Ceausescu:
Pregatim declaratia si vedem cum este declaratia lor.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Dupa amiaza sa avem noi pregatit proiectul de declaratie si o publicam dupa ce apare declaratia lor. Vom vedea si ce ne raspund. Dupa amiaza – repet – sa avem noi gata proiectul nostru de declaratie.
Tov. Aurel Duma:
Am inteles.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Aceasta, tovarasi, ar fi in legatura cu aceasta problema. Realmente nu mai putem admite. Mai mult de 20 de ani, de fiecare data avem aceaste probleme. Acest lucru nici cu americanii, nici cu altii nu-l mai putem admite. Ce am facut am facut prin munca noastra!
Tov. Gheorghe Radulescu:
Este foarte bine sa procedam asa.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Deci, aceasta ar fi problema cu Statele Unite ale Americii.
**
Like this:
Like Loading...
You must be logged in to post a comment.