Emil Cioran si adamismul romanesc

cioranSchimbare

cioran-emil

„Am scris aceste divagatii in 1935–36, la 24 de ani, cu pasiune si orgoliu. Din tot ce am publicat in romaneste si frantuzeste, acest text este poate cel mai pasionat si in acelasi timp imi este cel mai strain.“

Cioran, 1990

..atat de vechi si atat de actual…

Doamne, ce vom fi făcut o mie de ani?! Toată viaţa noastră de un secol încoace nu este decât procesul prin care am ajuns să ne dăm seama că n-am făcut nimic… Comparaţia cu ce s-a îndeplinit în alte părţi ne-a relevat neantul trecutului propriu şi inexistenţa culturii noastre. […]

O mie de ani s-a făcut istoria peste noi: o mie de ani de subistorie. Când s-a născut în noi conştiinţa, n-am înregistrat prin ea un proces inconştient de creaţie, ci sterilitatea spirituală multiseculară. Pe când culturile mari pun omul în faţa creaţiei din nimic, culturile mici în faţa nimicului culturii.

Din punct de vedere istoric, am pierdut o mie de ani, iar din punct de vedere biologic, n-am câştigat nimic. Atâta vreme de vegetare dacă n-a consumat efectiv substanţa vitală a neamului, n-a întărit-o şi n-a dinamizat-o în nici un fel.

Trecutul României nu mă flatează deloc şi nici nu sunt prea mândru de strămoşii mei lipsiţi de orgoliu, că au putut dormi atâta timp, în aşteptarea libertăţii. România are un sens întrucât o începem. Trebuie s-o creăm lăuntric, pentru a putea renaşte în ea. Plăsmuirea acestei ţări să ne fie singura obsesie.

Orice om care vrea sau este chemat să joace un rol profetic în viaţa României trebuie să se convingă că în ţăra aceasta orice gest, orice acţiune, orice atitudine este un început absolut, că nu există continuări, reluări, linii şi directive. Pentru ceea ce trebuie făcut nimeni nu ne precede, nimeni nu ne îndeamnă, nimeni nu ne ajută.

[…] Fiecare din noi este în situaţia lui Adam. Sau poate condiţia noastră este şi mai nenorocită, fiindcă nu avem nimic înapoi, pentru a avea regrete. Totul trebuie început, absolut totul. Noi n-avem de lucrat decât cu viitorul.

Adamismul în cultură nu înseamnă altceva decât că fiecare problemă de viaţă spirituală, istorică şi politică se pune pentru întâia oară, că tot ceea ce trăim se determină într-o lume de valori nouă, într-o ordine şi un stil incomparabil. Cultura românească este o cultură adamică, fiindcă tot ce se naşte în ea n-are precedent.

Misiunea României trebuie să ne fie mai scumpă decât toată istoria universală, deşi noi ştim că trecutul României este un timp fără istorie.

Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Bucureşti, Ed. Humanitas, 1990, pp. 39-40

Explore posts in the same categories: usa negasita

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

6 Comments on “Emil Cioran si adamismul romanesc”

  1. Unchiul Sam Says:

    Nu prea am citit Cioran, stiu despre ideile lui mai mult din “cugetarile” culese de altii.
    Dar cand regasesc la cei mari ganduri care ma macina si pe mine ma bucur pentru ca imi da speranta ca nu sunt chiar atat de rupt de realitate precum par.
    Scriam acum putina vreme fara sa stiu ca “plagiez” ideile filozofului Cioran:

    “Vom fi din nou ce am fost… nici nu mai conteaza cine a rostit aceste cuvinte, ce personaj istoric. Le-a arestat Vadim si evident ca le-a compromis, ca orice atinge tribunul.
    Dar ce alegere nesabuita.
    Ce am fost? Ce ne caracterizeaza?
    Hotia care a devenit mod de existenta chiar si pentru omul “cinstit”?
    Coruptia despre care spunem ca nu s-a schimbat de la Caragiale incoace dar dar daca am merge secole in urma am gasi-o in intreaga noastra istorie?
    Tradarea, care a fost liantul tuturor guvernarilor, de la Decebal la voievozii pe care boierii ii tradau sistematic si sfarsind cu Ceausescu tradat de cei ce l-au si condamnat?
    Cum sa fim ce am fost daca am fost mai nimic?
    Cu respectul cuvenit istoriei dar cu putina luciditate, nu avem nici un motiv sa ne dorim sa fim ce am fost.
    Ar fi cazul sa incepem sa dorim sa fim ce NU AM FOST vreodata.
    Poate asta ar fi o schimbare.”

    Chiar asa. Cand vom incepe si noi sa incercam sa fim ce nu am fost inca?

  2. Emil Says:

    Stau si ma intreb (in INCULTURA mea cea vasta): Chiar suntem UNICI, chiar ne CARACTERIZEAZA cele de mai sus? Ca sa am un raspuns CORECT, ar trebui sa stiu atat de multe…
    Emil

    • alexa Says:

      La ce te referi ? La a o lua de la inceput in gandire, in comportament, in mentalitate ? Poate ca Cioran si-a dat seama atunci ca asta este solutia. Si poate ca avea dreptate.

  3. Tio Says:

    Profund si adevarat. Uite ca au indraznit unii sa vada lucrurile asa cum sint, sa spuna lucrurilor pe nume.
    E si restul cartii tot atit de interesanta?

    • alexa Says:

      Tio, la fel de interesanta. Ca sa nu mai vorbim de Constantin Radulescu Motru, care desface si el la 1937 mentalitatea romaneasca. Daca ii citesti lucrarea despre psihologia romanilor, ramai uimit de faptul ca totul pare extrem de actual.


Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: