Posted tagged ‘violentele din piata universitatii 2012’

13-15 IUNIE 1990…13-15 IANUARIE 2012—MINERIADA LUI ILIESCU SI REVOLUTIA USL

January 15, 2012

Strategii fostei securitati, azi ca si ieri, se afla grupati in spatele unor revolte dirijate in beneficiul baietilor lui Iliescu.Data aleasa pentru declansarea programului artistic nu este intamplatoare,ea trebuie sa creasca emotia si sa usureze munca de propaganda in randul purtatorilor de mesaje…13-15 ianuarie vs. 13-15 iunie 90.

Sa ne reamintim cateva lucruri despre sustinatorii minerilor din iunie ‘90, liderii de opinie de azi :

Unii dintre ziaristii care in zilele mineriadei din 13-15 iunie s-au plasat de partea Puterii de atunci, gasind metodic scuze pentru interventia minerilor continua si astazi sa dea lectii de democratie. In perioada Pietei Universitatii si dupa aceea in intervalul in care minerii au fost chemati de Ion Iliescu la Bucuresti, cotidianele Dimineata, Azi si Adevarul acreditau ideea ca manifestantii anti-FSN din Piata sunt niste infractori violenti. Prin relatari, interviuri si declaratii luate dintr-o singura parte, acesti ziaristi, deveniti acum lideri de opinie, au instigat atunci la violenta. Intoxicarile, dezinformarile, mistificarile devin in comentariile, reportajele sau interviurile facute de ziaristii de la Azi, Adevarul si Dimineata metode jurnalistice de redare a realitatii, asa cum o dicta atunci puterea instituita de Ion Iliescu. (Sabina Fati)

SA VEDEM CUM COMENTAU EI PE ATUNCI…

16 iunie 1990, Adevarul, An I, Nr. 144

Cristian Tudor Popescu, Spirala violentei

“Ca pe 13 iunie a avut loc la Bucuresti o tentativa de lovitura de stat este un fapt a carui negare nu poate fi discutata decat in termenii cretinismului sau candorii, dupa cum se exprima d-l Razvan Theodorescu. Oricine s-a aflat in acele ore la Televiziune, la Interne sau la Politie poate rememora mirosul salbaticiei si fricii care pluteau in aer. E lesne de inteles ca imaginile din seara aceea, transmise de TVR, si mai ales lipsa oricaror imagini, vreme de 40 de minute pe micul ecran, au creat, inevitabil o stare de tensiune, de panica, in intreaga tara. Ceea ce s-a intamplat a doua zi in Bucuresti, incepand cu primele ore ale diminetii, a fost o reactie tot atat de inevitabila; spirala violentei odata initiata, urca intruna. Aceasta reactie s-ar fi produs si in lipsa apelului prezidential, care a avut ca principal efect diminuarea creditului de care se bucura presedintele si guvernul.In aceste conditii, comportamentul grupurilor mineresti si muncitoresti nu a fost, nici nu avea cum sa fie, pasnic.

SA VEDEM CE SPUNE AZI C.T. POPESCU…

Nu suntem în România lui Ceauşescu. Nu suntem în Libia lui Ghaddafi, nici în Egipt, nici în Siria. Suntem într-o ţară nefericită, chinuită, guvernată execrabil, dar liberă. Avem mijloace democratice prin care putem schimba puterea. Nu vreau să trăiesc încă o dată căderea preşedintelui României după demonstraţii încheiate cu morţi şi răniţi, ar fi o sumbră prăbuşire în timp a civilizaţiei din România, câtă s-a închegat în 20 şi ceva de ani. Extraodinare manifestaţiile iniţiale pro Arafat. Ele reprezintă exorcizarea unui complex xenofob, de suspiciune şi chiar ură faţă de străin, fie el evreu, ungur sau arab, pe care naţionalismul ceauşist l-a indus românilor.

SA LUAM ALT CAZ….

15 iunie 1990, Adevarul, An I, Nr. 143

Lelia Munteanu, Mircea Bunea, Indemn venit din caverna

“Joi 14 iunie, ora 10,05. Pe scara din stanga platoului din incinta Politiei Municipiului Bucuresti sunt masati cei pe care minerii ii aduc din strada. Sunt purtati in goana printre masinile calcinate. Unora sangele de pe fata li se aduna in barba. Pana s-au dat prinsi s-au batut cu furie. Antonie Dumitru (nascut 25 iulie 1958) prezentator de spectacole la Hotel Bulevard, este unul dintre ei. I s-a smuls cutitul din mana cu foarte mare greutate. El contesta. O data arestat, a devenit mielusel. Ca si Vladucu Radu (20 ani, tehnician la IOR). Arata rau de tot. Abia poate vorbi. A intrat ieri in cladirea Politiei, inauntru s-a imbracat in uniforma de colonel, a pus foc si – o data iesit afara – l-au hacuit ai lui, «demonstrantii pasnici», pe motiv ca ar fi … politist. Acum e arestat.
Ca si profesoara de engleza Popinceanu Maria, «culeasa» din Piata Universitatii. E drogata. Tipa isteric «arestati o femeie nevinovata cu un copil mic acasa?» Stef Maria depune marturie de trecator: «A sarit la mine cu unghiile. M-a tras de par. Racnea ca si acum: “vedeti unde-am ajuns daca nu l-ati votat pe Ratiu?”» (…) Cladirea Politiei din Calea Victoriei arata jalnic. Am vazut etajele I, II, parterul si podul. Nimic n-a ramas nears. (…) Pe d-l General Batlan il intalnim in fostul sau birou. Carbune peste tot. O scandura fumega si acum sub picioarele noastre. Rascopt de caldura, tavanul cade cu zgomot. Ne ferim sa vorbim. Ne spune: «ieri la ora atacului eram in Piata Universitatii. Ocupantii unei masini cu numar fals (2-AG-132) au impartit “non-violentilor” sticle cu continut incendiar. Cei care au facut ce vedeti aici nu-s oameni. Scursura din intreaga tara, rebut social, canalii. Beti si drogati. Din biroul acesta au furat doua pistoale, doua incarcatoare si un pistol mitraliera. In garaj dupa ce au smuls aparatele de emisie-receptie, au dat foc la toate masinile. Acum nu mai avem nici una»“.

SA VEDEM CE SPUNE AZI…

În pieţe au început să iasă zilnic oameni disperaţi, amestecaţi cu protestatari de profesie. Disperaţii au plecat de-acasă cu gândul la Smurd, la Arafat. Pe drum, şi-au adus aminte de toate belelele adunate în ultimii ani. Şi fiindcă trebuiau să poarte un nume le-au zis “Jos Băsescu”. O mie- două de oameni, într-o Capitală de peste două milioane, nu înseamnă nimic. Câteva sute, într-un oraş de zeci, sute de mii – nu înseamnă nimic. Dar, dacă la ei se uită cinci milioane (televiziunile au făcut ratinguri ca la balamuc) – fandacsia-i gata. Cinci milioane îşi vor aminti şi ei de pâinea copiilor, de ratele la bancă, de facturile la întreţinere, de taxe şi impozite… Pericolul nu e atunci când cele două trotuare pline cu oameni de la Piaţa Universităţii se întâlnesc pe carosabil, ci va fi atunci când foamea va învinge frica, iar cei din stradă vor face joncţiunea cu cei din faţa televizorului. Asta se numeşte explozie socială. Şi liderii sindicali nu vor mai fi acolo, ca să conducă dansul pinguinului.

Ati vazut  cum se lucreaza asupra naturii simtitoare a publicului roman ?  Ma astept ca in zilele urmatoare sa se atace sediile PDL iar oamenii de bine, baietii USL scosi in strada,  sa ii bata minereste pe toti cei care au alta parere.

UPDATE

CTP ASTA SEARA in GANDUL

Nu ştiu dacă politizarea demonstraţiilor prin îndemnul lui Crin Antonescu către membri USL de a se alătura paşnic demonstranţilor va face bine sau rău, dar dacă PDL şi UDMR, delimitându-se de sceleratul iresponsabil T. Băsescu, nu acceptă cât mai rapid organizarea de alegeri anticipate se vor face vinovaţi în faţa Istoriei de crimă împotriva poporului român.

Aici sta talcul acestei intrebari si arata cine e in spate si ce vrea !


%d bloggers like this: