Posted tagged ‘Uniunea Euroasiatica’

Putin, Uniunea Neuroasiatica …si razboiul hibrid

March 15, 2017

Haosul institutional este obiectivul urmarit de Rusia in noul razboi hibrid. Dupa modul in care se desfasoara evenimentele, el deja a fost declansat in tarile NATO si UE.
Cand nu poti trimite pe teren omuletii verzi, deoarece in spatiul vizat nu ai zone compacte de sustinere, zone ocupate de etnici rusi, precum in Ucraina si Georgia, atunci, singura modalitate eficienta de atac ramane cea a conservelor rusesti. Conditia de baza pentru atingerea obiectivului este aceea de a le detona concomitent, pe tot teatrul de razboi.

Agentii Moscovei, conservele rusesti, sunt usor de recunoscut dupa modul in care actioneaza. Obligatia lor este aceea de a provoca haosul institutional in teritoriul inamic.
Cum creezi haosul? Prin agresiune mediatica, agresiune informatica, agresiune legislativa, agresiune politica, agresiune la nivel institutional, la nivel de aliante traditionale, interne si internationale.

Practic, resetezi tot. Asa ai creat blocaj si haos.

Pentru Vladimir Putin, detronarea SUA ca unica superputere a lumii, dezintegrarea U.E, desfiintarea NATO sau macar obtinerea unui blocaj care sa ii reduca spre zero gradul de operabilitate, reprezinta obiectivul final, razbunarea maxima.

O razbunare pentru dizolvarea URSS, CAER si a Tratatului de la Varsovia …imensa umilinta traita de Moscova in anii 90. Cat despre Uniunea Euroasiatica… a fost doar un concept vandut de ani buni, naivilor, drept certitudine. El are valoare de intrebuintare doar pana la disparitia U.E.

In incheiere va voi oferi exemple de provocare a haosului institutional:

  1. Brexitul —obiectivul declarat al lui Nigel Farage, amicul Rusiei. Spargerea U.E-PRIMUL PAS—OBIECTIV INDEPLINIT!

2. Erdogan versus U.E si S.U.A cu rasfrangere in alianta NATO. Remarcati razboiul din ultimele zile dintre Turcia-Olanda si Turcia-Germania. Ministrul turc al afacerilor europene, Omer Celik, a evocat luni o revizuire a acordului semnat de Turcia şi UE privind lupta împotriva migraţiei ilegale, pe fondul tensiunilor între Ankara şi mai multe ţări din UE, relatează AFP şi Reuters.

Turcia ar trebui să reconsidere componenta rutelor terestre  care figurează în acest pact, a declarat ministrul Omer Celik, citat de agenţia de presă turcă Anadolu, informează agerpres.ro. —OBIECTIV INDEPLINIT!

3. Bulgaria —Presedintele Rumen Radev, a declarat că nu este şi nu va fi niciodată de acord cu acordul de liber schimb dintre UE şi Canada (CETA), semnat în luna octombrie, şi a anunţat că va sesiza pe acest subiect Curtea Constituţională bulgară, relatează luni agenţia Novinite. Asta ar însemna blocarea acordului, ceea ce va conduce la imposibilitatea românilor de a merge fără vize în Canada.
Tratatul CETA a fost semnat pe 30 octombrie 2016 la Bruxelles, după ce în urma unor negocieri dificile a fost depăşit impasul provocat de respingerea acordului de către regiunea belgiană Valonia. Aceasta era nemulţumită de mai multe prevederi ale tratatului, în special cele referitoare la arbitrajul disputelor comerciale, protecţia socială, efectele asupra agriculturii şi industriei tradiţionale sau protecţia mediului.

Anterior acestor ultime negocieri, România şi Bulgaria şi-au ridicat obiecţiile cu privire la CETA, în urma acordului la care au ajuns cu Canada în chestiunea liberalizării regimului de vize.
Rumen Radev este un admirator al Rusiei. Presupun ca bizara lui decizie va fi folositoare celor care doresc o Europa cu 2 viteze…un pas in plus spre o Europa mai mica. Pentru Rusia —OBIECTIV IN DESFASURARE!

4. S.U.A—priviti cate conserve rusesti se detoneaza acolo in ultimele 2 luni —priviti cate institutii sunt paralizate in procesul de tranzitie.—OBIECTIV IN DESFASURARE!

5. U.E. Post-Brexit–Franta si Germania –Europa cu doua viteze, risc de implozie a Uniunii Europene —alegeri in Franta, Germania si Olanda—risc populism, extremism(Marine Le Pen, amica Rusiei–Geert Wilders, alt amic al Rusiei –ambii dusmani declarati ai U.E.)–http://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/de-frica-rusiei-olanda-numara-voturile-manual-la-alegeri-681952
Gasiti si alte exemple, din belsug.—OBIECTIV IN DESFASURARE!

6. Grupul Visegrad— Polonia şi Ungaria pledează pentru un transfer de competenţe înapoi la statele naţionale.
Subiectul aderării şi apropierii de grupul de la Visegrad a fost promovat intens de fostul premier Victor Ponta, care consideră că este o greşeală că România nu negociază în UE alături de cele 4 state apropiate geografic, politic şi economic. Chiar ieri, Victor Ponta a postat din nou pe acest subiect. “Ţările Visegrad (foste comuniste, structură economică şi socială asemănătoare României) sunt chemate la negocieri pentru viitorul lor statut în UE – chiar dacă nu sunt primite în nucleu vor putea obţine avantaje şi un statut special. După această întâlnire va urma o alta, în toamnă, între ţările BENELUX şi cele 3 ţări baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) pe aceeaşi temă. România nu este invitată de nimeni la nicio întalnire!”, a scris Ponta.
Ideea apropierii de grupul Visegrad a fost respinsă şi de premierul Sorin Grindeanu. Într-o intervenţie la Antena 3 joi, şeful Executivului a spus că ideea promovată de Victor Ponta nu este corectă.
Consilierul prezidenţial Leonard Orban a explicat, ieri, că România nu se poate asocia grupului de la Visegrad în discuţiile privind viitorul UE, pentru că există “viziuni diferite”, Romania vrea o integrare mai pronunţată.Orban a mai declarat, ieri, că riscul dezintegrării UE, invocat în ultima perioadă, nu este “major” în acest moment, deşi există, în cazul în care Uniunea va marşa în continuare pe ideea Europei cu mai multe viteze. Orban spune că ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar a avut un efect “paradoxal”, crescând în unele locuri sprijinul pentru UE.
Leonard Orban a explicat cum ar urma să se materializeze ideea unei Europe cu mai multe viteze, afirmând că ar însemna generalizarea unei practici care există şi acum, respectiv implicarea a doar unei părţi din statele membre în diverse acţiuni şi dosare. “Este vorba despre Parchetul European, unde se va lansa aşa-numitul proces de cooperare consolidată, la care vor participa un grup de state membre, foarte probabil 17, la început, din cele 28. Ăsta este un exemplu de viteză diferită. Spaţiul Schengen este un alt exemplu, unde doar o parte dintre statele membre participă la această cooperare. Zona Euro este altă formulă de cooperare doar la un nivel unor state membre”, a exemplificat consilierul prezidenţial.
“Ni se pare că e cel mai logic să încercăm să avansăm cu toţii, nu să lansăm formate de genul ăsta, care riscă să afecteze coeziunea internă a UE, să amplifice diviziunile şi să conducă chiar la riscul de dezintegrare a proiectului european”.

CUI II SERVESTE PREZENTAREA SITUATIEI IN MANIERA PONTA ?
ROMANILOR ?
ASTEA SUNT EXEMPLE CLARE DE MANIPULARE SI PROVOCARE A HAOSULUI, LA NIVEL DE OPINIE PUBLICA—OBIECTIV IN DESFASURARE!

7. La finalul lunii noiembrie 2016, fostul Executiv adopta o Hotarare de Guvern prin care se stabilea procedura prin care Ministerul Apararii sa incheie un contract cu santierul naval olandez Damen de la Galati pentru construirea a patru corvete multifunctionale de ultima generatie, prima dintre ele urmand a fi livrata in primii 2,5 ani de la semnarea acordului.

Costul intregului program a fost estimat la circa 1.6 miliarde de euro (inclusiv TVA) si presupune, dincolo de constructia propriu-zisa a navelor, si achizitia munitiilor, suportul logistic initial, instruirea echipajelor, dar si colaborarea santierului la modernizarea altor nave, precum si elemente de offset

Luni, 13 martie 2017—Ministerul Apararii Nationale anunta ca a demarat procedurile legale de adoptare a unei hotarari de guvern, in vederea abrogarii H.G. nr. 906 din 29 noiembrie 2016 privind aprobarea circumstantelor si procedurii specifice aferente programului strategic de inzestrare “Corveta multifunctionala”. MApN sustine ca va initia o noua procedura de achizitie si ca va cere aprobarea prealabila a Parlamentului.

ROMANIA HOTARASE ANUL TRECUT SA ISI FACA CUMVA O FLOTA LA MAREA NEAGRA .IN FELUL ASTA INDEPLINEA SI CONDITIA DIN TRATATUL NATO -2 LA SUTA PT APARARE .
II SERVESTE ROMANIEI DECIZIA DE ABROGARE….SAU RUSIEI ?—OBIECTIV INDEPLINIT!

Exemplele pot continua si pe plan extern si pe plan intern. Priviti numai ce se intampla in Romania in ultimul timp. Pentru amicii Rusiei este vorba despre: cum putem decupla Romania de la parcursul european dar nu inainte de a folosi Romania la maximum, in razboiul hibrid de destabilizare institutionala interna… iar pe viitor a U.E si a NATO.

Haosul institutional este obiectivul perfect in razboiul hibrid. Un obiectiv care, odata atins, duce inevitabil la declin economic si militar in tabara adversa.

Advertisements

USL DA FLIT UNIUNII EUROPENE. URMEAZA INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROASIATICA ?

March 3, 2013

SCURTA INTRODUCERE:

Uniunea Euroasiatica este o propunere pentru Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan, precum și alte state postsovietice, precum și potențial Finlanda, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria și Mongolia, pentru a aprofunda integrarea economică și politică în aceste țări într-o uniune supranațională. Ideea se bazează pe sistemul de integrare al Uniunii Europene, a fost adusă în atenție pe 11 octombrie 2011 de către prim-ministrul Rusiei, Vladimir Putin.

DE CE NU SI ROMANIA? RUSII ABIA NE ASTEAPTA !

MONGOLIA,HERE WE COME!

PRIN ACTIUNILE LOR, PONTA, CRIN SI CORLATEANU  TRANSMIT CATRE MOSCOVA MESAJUL :

YES,WE CAN!

IAR UNIUNII EUROPENE …MESAJUL:

NU MAI SUNTEM INTERESATI!

**

CATEVA  EXPLICATII NECESARE DESPRE ADERAREA LA SCHENGEN:

NEGOCIERILE PENTRU ADERAREA BULGARIEI SI A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANA
Bruxelles, 31 martie 2005
TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLUL. ANEXA II
PROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE SI DE ALTE INSTRUMENTE

Delegatiile sunt invitate sa gaseasca alaturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei si României la Uniunea Europeana: PROTOCOLUL. ANEXA II.
Lista dispozitiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta integrat în cadrul Uniunii Europene, si ale actelor adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmeaza sa devina obligatorii si aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderarii [mentionata la articolul 4 alineatul (1) din protocol]

RETINEM ——-care urmeaza sa devina…
OBLIGATORII si APLICABILE  pe teritoriul noilor state membre de la data aderarii.

OBLIGATÓRIU ~e (~i) 1) De care este obligat oricine să țină cont; care se impune.

CU ALTE CUVINTE,DACA E OBLIGATORIU NU PREA MAI POTI SPUNE CA NU MAI SUNTEM INTERESATI.

SURSA: UE

**

SA VEDEM CE INFORMATII GASIM PE SITEUL M.A.E

Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este cel mai vizibil şi mai important efect al procesului de integrare europeană.

Crearea spaţiului Schengen, o realizare istorică unică, nu poate funcţiona fără solidaritatea celor 25 de state membre în gestionarea frontierelor externe, concomitent cu asumarea unor responsabilităţi pentru îndeplinirea unui set de măsuri comune acestor state.In acelaşi context al aderării la Uniunea Europeană, România şi-a asumat responsabilitatea implementării dispoziţiilor acquis-ului Schengen care sunt obligatorii de la data aderării (art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României in Uniunea Europeana, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei).

DECI…DIN NOU AFLAM CA SUNT CONDITII OBLIGATORII.CU ALTE CUVINTE, PONTA, CRIN SI CORLATEANU …SPUN LUCRURI TRASNITE!

SURSA: MAE

**

DUPA CE AM AFLAT POZITIA COPILULUI CORLATEANU SI A GHIOCEILOR PONTA+CRIN, SA DESLUSIM IMPREUNA TALCUL ACESTOR DECLARATII .

DE CE ANUNTA CEI 3 BUFONI, CA EUROPA ISI POATE LUA SCHENGENUL INAPOI SI CA NOI NU MAI SUNTEM INTERESATI…DESI SUNTEM OBLIGATI PRIN TRATATELE SEMNATE?

PAI SA NE AMINTIM DE O SITUATIE ASEMANATOARE DIN TRECUTUL NOSTRU NU PREA INDEPARTAT!

ESTE VORBA DESPRE DECIZIA LUI NICOLAE CEAUSESCU DE A RENUNTA LA CLAUZA NATIUNII CELE MAI FAVORIZATE. CLAUZA CARE NU AVEA TOTUSI CARACTER OBLIGATORIU CA SCHENGENUL. SI TOTUSI…CE I-A VENIT LUI CEAUSESCU SI CE A URMARIT PRIN ACEST GEST?

In 1988, clauza natiunii celei mai favorizate acordata de SUA Romaniei din 1975 in baza amendamentului Jackson-Vanick, era compromisa din cauza politicii regimului comunist de ingradire a emigrarilor din Romania si a incalcarii tot mai fatise a drepturilor omului. Inainte ca Statele Unite ale Americii sa faca publica hotararea de a nu mai acorda Romaniei clauza, Nicolae Ceausescu a anuntat Washingtonul cu vanitatea-i cunoscuta ca renunta la acest avantaj. Atitudinea sa in aceasta imprejurare ilustreaza cum nu se poate mai bine un proverb german: Hochmut kommt vor dem Fall (“Aroganta precede caderea”).

Hotararea lui Ceausescu de a renunta la clauza a lipsit desigur Washingtonul de un mijloc de presiune asupra politicii interne a dictatorului roman, insa, din acel moment “relatiile speciale” cu SUA au fost definitiv curmate, iar izolarea regimului sau a devenit tot mai vizibila.

PRIN ACEASTA RENUNTARE CEAUSESCU A LIPSIT S.U.A DE UN MIJLOC DE PRESIUNE ASUPRA POLITICII INTERNE A DICTATORULUI ROMAN.

CEI 3 BUFONI DE AZI, SPERA CA PRIN RENUNTAREA LA SCHENGEN, SA LIPSEASCA UNIUNEA EUROPEANA DE UN MIJLOC DE PRESIUNE ASUPRA  NEREGULILOR  EVIDENTIATE DE RAPORTUL MCV.

CU PRETUL IZOLARII ROMANIEI, CEI DE LA USL SPERA SA ISI SALVEZE CORUPTII, SA ISI INTAREASCA PRIVILEGIILE SI SA CONTINUE PROCESUL DE ACAPARARE A JUSTITIEI. DE CE NU …SI SERVICIILE?

IN INCHEIERE, VA PROPUN SA CITITI UN EXCELENT ARTICOL PUBLICAT DE REVISTA HISTORIA, ARTICOL DIN CARE DESPRINDEM URMATOAREA CONCLUZIE….NU E NIMIC NOU SUB SOARE, ISTORIA SE REPETA!

VETI RAMANE SURPRINSI SA CONSTATATI CA ARGUMENTELE FOLOSITE DE PONTA, CRIN SI CORLATEANU PENTRU JUSTIFICAREA GESTULUI LOR, SUNT IDENTICE CU CELE FOLOSITE DE CEAUSESCU.

**

Stenograma sedintei Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 25 februarie 1988

Sedinta a fost prezidata de tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman.
Au participat tovarasii Constantin Dascalescu, Elena Ceausescu, Manea Manescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Gheorge Radulescu.
Au fost invitati tovarasii Ion Stoian, Aurel Duma.

Tov. Nicolae Ceausescu:
Tovarasi,

Am convocat aceasta sedinta pentru a discuta unele probleme internationale.
In primul rind, in legatura  cu prelungirea acordarii caluzei natiunii celei mai favorizate Romaniei, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, a facut o comunicare, din partea Departamentului de Stat, la Ministerul Afacerilor Externe. Printre altele, in aceasta comunicare, se spune ca ” ii va fi greu sa propuna prelungirea acordarii clauzei, daca Romania nu raspunde obiectiv la o serie de cereri ale Statelor Unite ale Americii” si asa mai departe. Ca la noi sint o serie de probleme economice, probleme religioase si probleme ale dreptului omului  si, totusi, recunosc ca in ce priveste emigrarea s-au solutionat pozitiv multe lucruri.

Tov. Elena Ceausescu:
Au ridicat, din nou, probleme vechi, probleme cunoscute.

Tov. Nicolae Ceausescu:
Asa este. Din nou se ridica aceleasi probleme si ei spun ca le va fi greu sa ceara prelungirea clauzei.
De altfel, noi le-am spus – si inca de multe ori – ca vom renunta si ca sintem interesati in rezolvarea acestei probleme fara nici un fel de conditii, pe baza reciproce, a respectarii acordurilor economice intre doua state. Nu putem accepta in nici un fel acordarea clauzei pe baza conditiilor care ni se pun. Nu vom accepta niciodata! I-am scris si lui Reagan – ca raspuns la scrisoarea lui – despre aceste lucruri; problemele economice romanesti – la ce se refera el – aici nu este vorba de nici o problema economica, ci problemele economice sint foarte grave in Statele Unite ale Americii – recunoscute chiar de economistii lor – si care afecteaza si alte state, inclusiv tarile in curs de dezvoltare.

Tov. Manea Manescu:

Situatia lor economica afecteaza toata economia mondiala.

Tov. Nicolae Ceausescu:
in legatura cu democratia, i-am spus ca, consideram ca democratia noastra este superioara celei din Statele Unite ale Americii. Sigur, putem in acest fel sa discutam, dar sint probleme interne si nu consideram ca poate fi obiectul unor discutii privind relatiile noastre.
Sigur, noi am spus ca renuntam la prelungirea acordarii clauzei daca se pun fel de fel de conditii. Sintem pentru mentinerea clauzei fara conditii, adica fara mentinerea amendamentului Jackson-Vanik. Si daca nu vor, Romania nu va mai cere prelungirea.

Tov. Gheorghe Radulescu:

Foarte bine.

Tov. Nicolae Ceausescu:
I-am spus-o direct.
Acum, in comunicarea ambasadorului american, se spune ca s-a ajuns la intelegerea ca, Statele Unite ale Americii sa faca public aceasta problema. Ei vor sa faca aceasta comunicare in 28 februarie. Dar mai bine sa citeasca tovarasul Duma.

Tov. Aurel Duma:

La 24 februarie 1988, in cadrul unei audiente la Ministerul Afacerilor Externe, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Roger Kirk a comunicat, din imputernicirea conducerii Departamentului de Stat, urmatoarele in legatura cu decizia Romaniei de a renunta la prelungirea clauzei natiunii celei mai favorizate, in conditiile amendamentului Jackson-Vanik.
1. Guvernul S.U.A. propune ca, in baza articolului XII al Acordului comercial romano-american, consultarile bilaterale sa aiba loc la Washington, in perioada 5-6 aprilie 1988. Partea americana doreste ca la aceste consultari sa discute, intre altele:
a) Daca sa se suspende sau sa inceteze clauza natiunii celei mai favorizate prevazuta in articolul I al Acordului comercial dintre Republica Socialista Romania si Statele Unite ale Americii din 1975.
b) Stabilirea modalitatilor de aplicare a acestei masuri.
c) Cum sa fie minimalizata perturbarea comertului rezultind din incetarea tarifului vamal in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate.
2. Guvernul Statelor Unite ale Americii nu poate sa fie de acord cu tinerea acestei probleme strict intre guvernele celor doua tari.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Si noi am discutat altfel.

Tov. Aurel Duma:

Si, de aceea, guvernul american considera necesar sa informeze prompt Congresul, comunitatea oamenilor de afaceri, alte parti interesate si opinia publica despre hotararea Romaniei privind clauza natiunii celei mai favorizate, precum si asupra raspunsului pozitiv al guvernului SUA de a incepe consultarile cu guvernul roman in baza Articolului XII al Acordului comercial.
Ambasadorul SUA a subliniat ca guvernul american intentioneaza sa publice o declaratie in acest sens nu mai tirziu insa de vineri, 26 februarie 1988. Partea americana va incerca, inainte de a da publicitatii declaratia, sa verifice cu partea romana exactitatea datelor faptice pe care le va cuprinde aceasta.
La unele intrebari ce i-au fost adresate, ambasadorul Statelor Unite ale Americii  a facut urmatoarele precizari:
1. Partea americana are in vedere ca la consultarile propuse pentru luna aprilie 1988 sa fie examinate numai aspectele procedurale legate de aplicarea articolului I – referitor la clauza – din Acordul comercial bilateral.
2. Decizia cu privire la publicarea unei declaratii, care sa nu depaseasca data de 26 februarie a.c., dupa parerea sa, este deja luata. De asemenea, pentru verificarea exactitatii unor elemente din textul declaratiei, partea americana are in vedere sa contacteze ambasada romana din Washington.
3. Ambasada SUA din Bucuresti nu a primit textul declaratiei. Cu toate ca rasfoia niste hirtii, ambasadorul SUA a spus ca, dupa parerea lui, declaratia ar putea cuprinde urmatoarele elemente:
– Dorinta Statelor Unite ale Americii de a dezvolta relatiile cu Romania.
– Decizia guvernului roman privind renuntarea la prelungirea clauzei in conditiile mentinerii amendamentului Jackson-Vanik.
– Raspunsul Statelor Unite ale Americii ca sint gata sa intre in consultari cu partea romana privind Acordul comercial din 1975.
– Dorinta Statelor Unite ale Americii de a minimaliza efectul incetarii clauzei asupra comertului romano-american.
A adaugat ca, probabil, declaratia va mai cuprinde si alte elemente.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Si spune ce i-am raspuns noi.

Tov. Aurel Duma:
S-a prezentat pozitia de principiu a tarii noastre privind acordarea reciproca a clauzei natiunii celei mai favorizate, fara nici un fel de conditii, si s-a exprimat dorinta Romaniei de a dezvolta si diversifica relatiile dintre Romania si Statele Unite ale Americii, pe baza principiilor recunoscute ale dreptului international.
Totodata, s-a examinat surprinderea in legatura cu hotararea de a se da publicitatii un comunicat privind o problema asupra careia s-a convenit sa se pastreze o stricta confidentialitate.
Am rugat sa se transmita Departamentului de Stat cererea partii romane de a se respecta aceasta intelegere si sa nu se dea publicitatii nici o declaratie inainte ca partea americana sa aiba consultari cu partea romana in legatura cu aceasta problema. Discutiile pe aceasta tema sa aiba loc la Bucuresti si nu la Washington.
S-a subliniat inca o data ca partea romana apreciaza necesara organizarea consultarilor dintre cele doua guverne nu numai pentru clarificarea aspectelor procedurale, ci, in primul rind, pentru gasirea cailor de dezvoltare in continuare a relatiilor economice dintre cele doua tari. S-a sugerat, de asemenea, ca aceste consultari sa aiba loc cit mai curind posibil.
S-a solicitat ca punctul de vedere al partii romane sa fie transmis de indata la Washington, urmind sa se comunice partii romane raspunsul Departamentului de Stat in cel mai scurt timp.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Voi ati comunicat ambasadorului nostru de la Washington?

Tov. Aurel Duma:

Ambasadorului nostru de la Washington i-am comunicat, in primul rind, ca s-a prezentat aceasta problema de catre ambasadorul american si, in al doilea rind, daca va fi solicitat de Departamentul de Stat sa le raspunda ca discutiile sa aiba loc la Bucuresti, si sa ne informeze ce i s-a mai spus.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Bine.
Acum, tovarasi, eu vreau sa va spun ca am dat sarcina sa se faca un proiect de declaratie, in care sa se reflecte adevarata realitate.

Tov. Manea Manescu:

Este foarte bine.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Sigur, sa spunem ca noi pornim de la necesitatea dezvoltarii relatiilor, ca de fapt prin amendamentul Jackson-Vanik – mentinerea acestui amendament – s-au incalcat prevederile Acordului comercial, s-a actionat cu totul unilateral, urmarind si facind discutii contrare Romaniei, formulind o serie de pretentii de amestec in treburile interne inadmisibile. Si in citeva rinduri s-a atras atentia si trebuie spus ca nu se va putea merge mai departe asa. Am spus acest lucru si cu prilejul vizitei secretarului de stat si in scrisoarea trimisa lui Ronald Reagan. Nu se poate accepta conditiile impuse de ei! Cum poti sa spui ca “presedintelui ii va fi greu sa mai ceara prelungirea clauzei daca Romania nu raspunde la o serie de cerinte ale SUA”?!

Tov. Manea Manescu

Este un amestec brutal.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Trebuie sa le spunem, in sensul in care am spus si in scrisoare, sa spunem public; m-am referit atunci si la situatia de la ei de acasa. Si am spus ca Romania doreste mentinerea clauzei reciproce, numai in anumite conditii, fara impunerea mentinerii amendamentului Jackson-Vanik si in conformitate cu normele internationale, cu prevederile GATT, in care ambele tari sint membre. Sa spunem ca nu vom mai accepta continuarea unor discutii de amestec inadmisibil in treburile interne ale Romaniei, ca Romania – pina cind se va ajunge la un acord corespunzator privind adoptarea unei declaratii privind acordarea clauzei reciproce fara nici o conditie – va continua sa actioneze in directia dezvoltarii relatiilor; sau sa spunem, pina cind se va ajunge la o clarificare, Romania va continua sa dezvolte relatiile si va actiona pe baza aceasta; cutare si cutare. in spiritul in care este.

Tov. Elena Ceausescu:

Sint cunoscute.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Deci, tovarasi, sa pregatim acest proiect de declaratie, pina dupa amiaza sa-l avem gata. Daca ei vor sa-l publice, daca ei se vor referi la aceste lucruri si noi sa le spunem citeva lucruri mai tari. Deocamdata aceasta spunem in declaratie.

Tov. Aurel Duma:

Sa vedem intii declaratia lor.

Tov. Elena Ceausescu:

Pregatim declaratia si vedem cum este declaratia lor.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Dupa amiaza sa avem noi pregatit proiectul de declaratie si o publicam dupa ce apare declaratia lor. Vom vedea si ce ne raspund. Dupa amiaza – repet – sa avem noi gata proiectul nostru de declaratie.

Tov. Aurel Duma:

Am inteles.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Aceasta, tovarasi, ar fi in legatura cu aceasta problema. Realmente nu mai putem admite. Mai mult de 20 de ani, de fiecare data avem aceaste probleme. Acest lucru nici cu americanii, nici cu altii nu-l mai putem admite. Ce am facut am facut prin munca noastra!

Tov. Gheorghe Radulescu:

Este foarte bine sa procedam asa.

Tov. Nicolae Ceausescu:

Deci, aceasta ar fi problema cu Statele Unite ale Americii.

**


%d bloggers like this: