Posted tagged ‘jurnalisti’

Drept la replica – catre Florina Neghina, Blogary

February 23, 2013

Doamnei Florina Neghina de la site-ul Blogary

florina neghina

Stimata doamna,

In spiritul adevarului si a informarii corecte,de la care nu as vrea sa faceti rabat nici dvs. nici siteul la care lucrati, asa cum nu facem nici noi, ati sustinut ca emisiunea By Alexa, avand ca subiect ” Ilegalitatile de la Agerpress si cazul jurnalistului Dan Badea”, pacatuieste prin, citez: “Nedocumentare sau prezentarea altei versiuni decît cea reală?”

Emisiunea se afla atat pe site-ul NasulTV, cat si aici, pe Facebook, asa ca oricine poate constata daca este o versiune reala sau nu. Asadar, emisiunea NU a prezentat mai multe versiuni ci numai versiunea oficiala a Sindicatului Roman al Jurnalistilor profesionisti  MEDIASIND, in legatura cu drepturile jurnalistilor de la AGERPRES, incalcate in mod grav si repetat, de catre patronat. Domnul Cristi Godinac este Presedinte al acestui Sindicat in primul rand si nu basist, antibasist sau etichetat cum va vine pe moment Dvs.

S-a mai discutat si despre cazul jurnalistului Dan Badea, al carui blog, caz unic si in premiera…a fost sters complet peste noapte, la cererea patronilor ziarului Curentul. Nu ca v-ar pasa, desigur, fiindca nu am vazut sa luati pozitie in aceasta chestiune, desi tot blogger sunteti.

Emisiunea nu a fost o susanea, cum nici susanele, barfe sau atacuri nu sunt nici comentariile mele pe facebook la opinia sau invitatii sau amicii cuiva. Acest privilegiu va apartine in exclusivitate. Noi tratam intotdeauna cu seriozitate derapajele de la lege..

Emisiunea nu a avut ca subiect trecutul liderului de sindicat, ci prezentul tragic al unor jurnalisti aflati in diverse conflicte cu patronatul. Asadar nu putem discuta despre nedocumentare, atata timp cat subiectul emisiunii era altul. Daca ati fi urmarit emisiunea, ati fi putut constata cu usurinta, acest adevar.

Va invit ca pe viitor, sa va DOCUMENTATI cu mai multa atentie sau sa numarati pana la 10 inainte de a scrie.

Observa ca aratati un interes special pentru persoana dlui. Godinac si de aceea va ofer date noi. Veti vedea ca in lupta pentru apararea drepturilor jurnalistilor, unii patroni incearca prin orice mijloace sa intimideze, chiar si pe liderul de sindicat. Iata cazul dlui. Godinac:

În urma plângerii penale formulate în luna noiembrie 2011 de directorul Agerpres, Ioan Roşca, împotriva liderului Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti şi al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a comunicat, prin procuror şef de secţie Valentin Horia Şelaru, rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale în Dosarul penal nr. 1170/P/2011. “În fapt, directorul general al Agerpres, numitul Ioan Roşca, a formulat o plângere penală împotriva liderului Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti, Cristinel Godinac, care în diverse ocazii a adresat avertismente sau ameninţări şi acţiuni de şantaj.

Prin intermediul website-urilor http://www.mediasind.ro şi http://www.stareapresei.ro, au fost lansate o serie de afirmaţii defăimătoare şi acuzaţii nefondate la adresa conducerii Agerpres, de natură să afecteze grav imaginea Agenţiei Naţionale de Presă.

Toate aceste materiale au fost afişate din dispoziţia liderului de sindical, pe coloanele din faţa Casei Presei, la intrarea în instituţie. De asemenea, o parte din aceste afirmaţii calomniatoare au fost publicate şi în numărul din data de 25 iulie 2011 al ziarului Tricolorul, editat sub conducerea lui Corneliu Vadim Tudor”, se arată în Rezoluţia procurorului Lidia Daniela Ghindar.

În urma cercetărilor şi a audierii directorului general, Parchetul a constatat următoarele:

“Neînceperea urmăririi penale faţă de Cristinel Godinac, reprezentant al Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti, pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare şi şantaj, prevăzute de art. 193 şi 194 Cod penal, deoarece fapta nu există şi pentru comiterea infracţiunilor de insultă şi calomnie, prevăzute de art.205 şi 206 Cod penal, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.”

Ancheta şi rezoluţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie confirmă faptul că deciziile directorului general interimar al Agerpres, Ioan Roşca, adoptate împotriva propriilor angajaţi şi a organizaţiei sindicale, nu sunt decât acţiuni de intimidare şi de hărţuire a celor care au curajul să se împotrivească ilegalităţilor şi abuzurilor actualei administraţii.

Aşa cum a anunţat în mai multe rânduri, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, susţinută de către Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, va continua demersurile, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, pentru ca şi angajaţilor agenţiei publice de presă să le fie respectate drepturile şi demnitatea, la fel ca în cazul celorlalţi colegi din mass-media.

Dupa cum observati, situatia tragica in care se afla jurnalistii, aflati la discretia unor directori, patroni, care refuza sa respecte legea, depaseste ca importanta…o banala si rautacioasa discutie despre basismul dlui. Godinac ori despre antibasismul lui, pe care il incriminati fara a fi fost pronuntat in emisiune, la care, daca ati fi privit, nu ati mai fi facut aceste acuzatii false, atat depre dansul cat si despre emisiunea mea, catalogand-o de stanga.

Eu va invit, ca impreuna cu ceilalti bloggeri din Romania, sa veniti in apararea jurnalistului Dan Badea, al carui blog a fost sters peste noapte. Caz unic in Romania, o trista premiera si un periculos precedent.

Ma astept ca acest lucru sa trezeasca la viata toti bloggerii din tara, care s-ar putea afla oricand in aceeasi situatie. Deci, va asteptam sa il sprijiniti pe domnul Dan Badea si… de ce nu…pe domnul Godinac, care incearca sa il ajute pe linie sindicala.

Alexa Ionescu

EMISIUNEA BY ALEXA AFLATA IN DISCUTIE

“Thank you and goodbye “….

July 10, 2011

In Anglia, o tara democrata de traditie, un jurnal se inchide dupa 168 de ani de la aparitie. James Murdoch, fiul lui Rupert Murdoch,  din al carui trust a facut parte News Of The World ,  nu face procese de intentie nici justitiei engleze care a dat verdictul, nici primului ministru si nici reginei Angliei si nici nu considera ca a fost un dosar fabricat la comanda politica. Dimpotriva ! Isi asuma in mod responsabil acest fapt, declarand :

“The good things the News of the World does, however, have been sullied by behaviour that was wrong. “Indeed, if recent allegations are true, it was inhuman and has no place in our company.” He added: “As I acknowledge we have made mistakes, I hope you and everyone inside and outside the company will acknowledge that we are doing our utmost to fix them, atone for them, and make sure they never happen again.”

Murdoch added: “The News of the World and News International failed to get to the bottom of repeated wrongdoing that occurred without conscience or legitimate purpose. “Wrongdoers turned a good newsroom bad and this was not fully understood or adequately pursued.”

De  ce este  Murdoch un tip aparte de mogul de presa, in comparatie cu Voiculescu, Patriciu, Sarbu, Paunescu sau SOV, procedand in acest mod ? Sunt salariatii lui Murdoch alt tip de oameni, de nu ies in strada sa urle…iesi afara javra ordinara…tinand cont ca Murdoch este australian ? Oare pentru ca  in Anglia, tara UE ca si noi, dealtfel…. functioneaza un studiu PE privind “OBLIGATIONS FOR THE MEDIA AND THE INSTITUTIONS CONCERNING THE CITIZEN’S RIGHT TO BE FULLY AND OBJECTIVELY INFORMED” ? Sau pentru ca etica, deontologia si respectul fata de cititori sunt mai presus de interese politice, bani si acoperirea de afaceri dubioase ? Cum de acest mogul nu interpreteaza nici legea, nici faptele si nici nu isi asmute ditamai trustul impotriva justitiei si a conducerii politice ? Imi vine sa intreb, tinand cont de contextul romanesc actual : pe ce planeta traiesc astia ?

Raspunsurile la intrebarile de mai sus sunt retorice, desigur. Cum sa compari un democrat cu niste comunisti perversi precum mogulii de presa din Romania, oamenii securitatii lui Ceasca, reloadati in afaceristi dupa ’89 ? Imposibil !

Daca ar fi existat vreo farama de comparatie, astazi, Felix Voiculescu ar fi spus “Thank you and goodbye ” Antenelor, dupa falsul in acte publice si inscenarea facuta ministrului Funeriu, una dintre cele mai josnice intreprinderi de a denigra un ministru si un fapt extrem de grav, pentru care astept ca justitia romana sa fie…. engleza si sa dea un verdict corect.

Motivul pentru care a manipulat Felix si prostituatele media din dotare, in afara de acela politic este insa,  mult mai pervers decat acela de a ataca guvernul. Este legitimarea prostiei, incompetentelor viitoare si viitorului pe care il viseaza Felix si USL-ul, acela de a putea conduce “un popor de idioti “, asa cum spunea Tutea. Experimentul celor 20 de ani de guvernare penalopesedista a lasat urme adanci, precum experimentul Pitesti, adus la un nivel mult mai pervers decat au facut-o comunistii cu intelectualii Romaniei. Dovada stau miile de comentarii de pe forumurile ziarelor si retelele sociale, unde sunt atacati toti cei care demoleaza argumentat, toate manipularile vehiculate de trusturile de presa ale mogulilor, comentarii scrise de aceiasi candidati la BAC, cazuti pe mana acestor formatori de opinie de tip nou.

Pentru ca Murdoch a putut, vreau ca si Felix si SOV/Ghita/Elan sa poata ! Pentru ca justitia engleza a putut, vreau ca Justitia romana sa poata !

Pentru toate ziarele, televiziunile si jurnalistii manipulatori, mincinosi si deformatori de opinie….un calduros Thank you and goodbye….

Astept sa oboseasca nedreptatea….cum spunea Tudor Vianu in vremea comunismului….

 

UPDATE : pentru tema de casa a USL, respectiv “cum a ajuns Funeriu in Franta”, postacii platiti pot citi in prestigioasa revista Nature News

Alegerile si minele antipersonal….

December 11, 2009

A observat cineva enorma diferenta intre modul in care a fost votat Traian Basescu in diaspora si cum si unde a fost votat Mircea Geoana ? Ei bine, diferenta este uluitoare privind nu numai in termeni de trecut, adica comunism, ci mai ales in structura mass media si a modului cum functioneaza presa.
In tarile unde a fost votat Basescu, democratia este la ea acasa, presa este diversa, iar disonanta cognitiva este mai mica, pe cand in tarile unde a fost votat Geoana este taman pe dos.
Ce este disonanta cognitiva ? O chestiune ce tine de psihologie si marketing,care a schimbat perceptia consumatorului de media in privinta votului si a perceptiei candidatilor.

Comportamentul consumatorului este unul dintre domeniile cu cele mai multe trimiteri in psihologie. Chiar daca cele mai multe carti pe aceasta tema trateaza ceea ce se intampla in mintea consumatorului pana la achizitionarea produsului, nu putem ignora utilitatea unei bune cunoasteri a modului in care oamenii judeca (sau nu) incepand cu momentul in care au incheiat achizitia.

De ce? Fiindca de aici trebuie sa pornim atunci cand ne propunem sa fidelizam clientii. Trebuie sa stim cum sa le depasim asteptarile sau, cel putin, cum sa nu le inselam aceste asteptari. In articolul in care descriam procesul decizional de cumparare, vorbeam despre ceea ce in psihologie se numeste disonanta cognitiva si promiteam ca revin cu mai multe detalii

Ce inseamna disonanta cognitiva?

Disonanta e un conflict intern iar ea devine cognitiva atunci cand o constientizezi.

Teoretic, disonanta cognitiva descrie starea de tensiune care apare atunci cand facem lucruri ce contravin unor principii proprii sau atunci cand in mintea noastra exista ciocniri intre anumite convingeri, atitudini si comportament (numite cognitii).

Practic, este vorba despre o tensiune (frustrare) ce apare in momentul in care actionam de buna voie, fiind insa constienti de faptul ca acel lucru vine in conflict cu convingeri sau principii proprii.

Exemple

– de cele mai multe ori, forme mai usoare sau mai grave de disonanta cognitiva apar de fiecare data cand avem de ales intre doua produse, in special atunci cand este vorba de produse cu o frecventa de cumparare redusa (ex: un automobil, un frigider, un apartament, un laptop etc) care, in general, sunt si produse mai scumpe.

Sa dezvoltam acum ultimul exemplu, cel mai relevant pentru oamenii de marketing. Asa cum scriam si in articolul precedent, disonanta cognitiva poate aparea in etapa 5 (ultima) a procesului decizional de cumparare si anume evaluarea post-cumparare. De cele mai multe ori, atunci cand avem de ales intre doua marci de produse, punem in balanta argumentele pro si contra pentru fiecare dintre ele. Sa spunem ca avem de ales intre doua automobile. Ambele sunt foarte aproape de ceea ce ne dorim insa primul consuma mai multa benzina iar al doilea consuma mai putina insa costa cu 1000 de euro mai mult.

– tocmai am achizitionat un produs si ne dam seama ca nu ne satisface asteptarile sau ca are un defect pe care nu il sesizasem.

Vrem totusi sa ne cumparam masina si, dupa ce analizam cu atentie, ne hotaram sa o achizitionam pe cea care consuma ceva mai mult dar costa mai putin. Din momentul in care tranzactia a luat sfarsit, in 99% din cazuri apare disonanta cognitiva. Adica incep sa ne revina in minte toate partile bune ale masinii pe care nu am cumparat-o si toate partile proaste ale masinii pe care tocmai am achizitionat-o. In cazul de fata este vorba doar de 2 variabile: benzina consumata si costul produsului. In general insa trebuie sa luam in considerare mult mai multe variabile si cu cat sunt mai numeroase cu atat exista sanse mai mari de aparitie a disonantei cognitive.

– tinem regim de o saptamana, vrem sa slabim, insa ne dam seama ca tocmai am terminat de mancat 3 prajituri
– am terminat de baut 2 litri de vin desi medicul ne-a atentionat ca nu avem voie mai mult de un pahar la 2-3 zile

Solutia

Avem, deci, o atitudine a consumatorului: el stie ca masina pe care tocmai o cumpara consuma multa benzina. Si un comportament care duce la aparitia conflictului: desi stie asta, alege totusi sa o cumpere dintr-un anumit motiv (in cazul asta, fiindca aceasta costa mai putin).

Ce incearca sa faca clientii nostri pentru a atenua aceasta disonanta? Exista urmatoarele variante:

1. Schimbarea atitudinii. Exemplu: “hai ca parca nu consuma chiar atat de multa benzina nici asta” sau “exista si masini care consuma mult mai mult; consumul asta e okay”
2. Apelul la cognitii consonante (opusul celor disonante). Exemplu: “da, consuma mai mult INSA pe langa faptul ca a costat mai putin decat cealalta, parca ma si simt mai in siguranta in ea” sau “parca si culoarea e mai misto decat a celeilalte”
3. Minimizarea importantei conflictului intern. Exemplu: “eh, si daca asta consuma mai mult, ce? stau destul de bine cu banii, nu e o problema asa de mare”

Sursa: http://www.istheory.yorku.ca
exemplu de atenuare a disonantei prin inventarea de motive care sa justifice comportamentul (apelul la cognitii consonante); Sursa: www.istheory.yorku.ca

Ce pot face marketerii?

Daca un client cumpara un produs iar, mai apoi, din cauza disonantei cognitive ramane nemultumit de acea achizitie, poate ca nu va mai avea bani sa cumpere imediat un alt produs de care sa fie mai multumit insa in mod cert creste probabilitatea ca data viitoare sa schimbe brand-ul. Daca il ajutam insa sa isi rezolve acea problema, ati ghicit, il putem fideliza!

Pentru a ii rezolva problema cel mai bun lucru pe care (ca marketeri) il putem face este sa folosim diverse mijloace prin care sa il convingem dupa achizitionare ca a facut alegerea cea buna. Asta se poate face dandu-i un telefon in care sa ii multumim si sa ii mai spunem cate ceva despre calitatile produsului, prin advertising (ex: spot-urile in care se vorbeste despre performantele unei masini pot vinde foarte bine si, in acelasi timp, pot ajuta la calmarea noului proprietar) sau alte astfel de metode. E bine de stiut ca un consumator cu disonanta cognitiva va cauta chiar el spot-uri, print-uri sau documente pentru a se convinge ca a luat decizia cea buna (vezi mai sus cele 3 modalitati pe care ei le folosesc pt a rezolva conflictul)

Iar, la final, fiindca tot veni vorba despre advertising, iata si cateva printuri in care marketerii incearca, nu sa calmeze, ci sa provoace disonanta cognitiva, cu scopul evident de a determina o razgandire a consumatorului in privinta unui brand concurent.

http://basicmarketing.ro/marketing-din-experienta/disonanta-cognitiva-in-comportamentul-consumatorului/

Problema cea mare este ca, avand in vedere SCORUL de la noi…suntem pe cale sa devenim ca cei din tarile unde a fost votat Geoana..adica…metodele sunt exact la fel. Unde au fost votati si cum…vedeti tabelul :

http://www.bec2009p.ro/Documente%20PDF/Rezultate/Rezultate%20finale%20turul%20II/tur2_strainatate.txt

Dupa ce aveti imaginea aceasta, ganditi-va la modul cum functioneaza presa in tarile respective. Concluzia este destul de tragica: avem o presa de tip rusesc.

Unde nu tine teoria  ?  In republica Moldova !  Acolo manipularea a depasit deja limita pentru ca atunci cand presezi, presezi ….. la un moment dat apare imunitatea. Si apoi, acolo oamenii vorbesc mult intre ei, ca sa nu mai spunem ca in ’89 ei tineau lectii despre democratie la televiziune, iar noi ii prindeam cu antena de satelit !

Dupa alegerile acestea a  devenit clar si extrem de vizibil, modul in care televiziunile ( si mai ales care televiziuni) nu au nici o legatura cu jurnalismul, ci sunt doar jucarii periculoase de manipulare in masa,  cat de putini jurnalisti echilibrati si independenti avem si ca nu avem practic…nici o televiziune de stiri…..si cam cat de mare este procentul de populatie spalat pe creier deja. Si este tot atat de clar ca o mare parte din populatie nu judeca cu creierul din dotare ci preia opinii “gata mestecate” de altii. Se poarta catering-ul !

Vorba unei prietene….nici macar nu mai asculta declaratiile persoanelor in cauza, ci asculta doar CE SE SPUNE DESPRE ce au spus persoanele in cauza, ca ramanem cu o “bomba in casa” ( de fapt o mina antipersonal ) : doua  trusturi de presa unde comanda politica  desfiinteaza complet jurnalismul.

Este clar ca nu avem un partid liberal si nici politicieni liberali. Interesant este scorul din circumscriptiile unde cele 2 trusturi de presa nu au putere, nu au avut putere si aici ma refer la diaspora.

Cred ca avem nevoie de reinventarea rotii –  jurnalismul adevarat. Ca de cel rus….am avut parte suficient !

Si o melodie scrisa parca pentru vremea asta….

De ce nu se aplica rezolutiile privind etica jurnalistica ?

October 31, 2009

„Responsabilitatea, ca şi respectarea legilor, nu este o piedică în calea libertăţii. Dimpotrivă, ele pot fi expresia autentică a unei libertăţi pozitive. (…) Presa trebuie să ştie că erorile ei şi pasiunile ei nu mai sunt private, ci au devenit pericole publice. Dacă se înşală, ea înşală opinia publică. (…) Ne găsim aici în faţa unei adevărate dileme: presa trebuie să rămână o activitate liberă şi privată, deci omenească şi vulnerabilă, şi totuşi, ea nu are dreptul să rătăcească. Căci ea îndeplineşte un serviciu public” [Apud Francis Balle, 1990; 222].

Stan Le Roy Wilson [1992; 57] sintetizează direcţiile criticilor formulate din perspectiva standardelor responsabilităţii sociale, după cum urmează:

„1) Presa a mânuit puterea ei enormă în propriile scopuri. Proprietarii ei şi-au protejat ideile, mai ales în chestiuni politice şi economice, în defavoarea opiniilor opuse.
2) Presa a fost aservită marilor afaceri şi, uneori, i-a lăsat pe publicitari să controleze politicile editoriale şi conţinutul.
3) Presa s-a opus schimbării sociale.
4) Presa a acordat adesea mai multă atenţie superficialului şi senzaţionalului, iar partea de amuzament a fost adesea lipsită de substanţă.
5) Presa a pus în pericol morala publică.
6) Presa a încălcat dreptul la viaţă privată fără un motiv temeinic.
7) Presa este controlată de o clasă socio-economică, «clasa afaceriştilor», iar accesul noului venit este dificil. De aceea, piaţa liberă şi deschisă a ideilor este în pericol”.

Rezoluţia 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, o piatră de încercare. Dacă Directiva 89/5255/1989 a Consiliului Europei – Télévision sans Frontières – reglementând în principal o programare majoritar europeană, regimul publicităţii, protejarea minorilor şi acordarea dreptului la replică – pare mai simplu de implementat în audiovizualul românesc, mai ales datorită racordării Consiliului Naţional al Audiovizualului la prevederile europene în domeniu, Rezoluţia 1215/1993 şi Rezoluţia 1003/1993 cu privire la etica jurnalistică evidenţiază o serie de decalaje, unele dificil de înlăturat.
Cele mai importante aserţiuni pe care le conţine aceste Rezoluţii (adoptate de Parlamentul României la 12 septembrie 1994), care sunt departe de a fi implementate în „mecanismele” funcţionării media din România, sunt acestea:

http://www.comunicare-relatiipublice.ro/content/view/331/84/

REZOLUTIA 1003 (1993 ) privind etica jurnalismului
Adunarea considera urmatoarele principii de etica a jurnalismului si este de parerea ca acestea trebuie aplicate in domeniul respectiv in Europa.

1. Suplimentar la drepturile si obligatiile juridice stabilite de catre normele juridice respective, presa mai are o responsabilitate etica fata de cetateni si societate, care trebuie accentuata la momentul actual, cand informarea si comunicarea joaca un rol major in formarea atitudinii personale a cetatenilor si dezvoltarea societatii si a vietii democratice.


2. Profesia de jurnalist include drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati.
3. Principiul de baza al eticii jurnalismului este diferentierea dintre noutati si opinii, astfel incat acestea sa nu fie confundate. Noutatea este o informatie referitor la fapte si date, in timp ce opiniile includ ganduri, idei sau pareri ale agentiilor de presa, editorilor si jurnalistilor.
4. Difuzarea stirilor trebuie sa fie bazata pe adevar, asigurata prin mijloace adecvate de verificare si demonstrare si pe impartialitate in prezentare, descriere si narare. Barfele nu trebuie confundate cu noutatile. Titlul si sumarul stirilor trebuie sa reflecte esenta evenimentelor si datelor prezentate cat mai precis.
5. Exprimarea opiniilor poate include ganduri sau comentarii asupra unor idei sau remarci generale privind stirile despre evenimentele actuale. Chiar daca opiniile sunt intotdeauna subiective si nu pot servi ca criteriu pentru veridicitate, trebuie sa ne asiguram ca opiniile sunt exprimate onest si etic.
6. Opiniile sub forma de comentarii asupra evenimentelor sau actiunilor privind persoanele fizice sau institutiile nu trebuie sa respinga sau sa defaimeze realitatea faptelor si datelor.
Dreptul la informatie – drept uman fundamental: Editori, proprietari si jurnalisti

7. Functia presei este una de “mediere”, oferind un serviciu de informare, iar drepturile acesteia legate de libertatea informatiei depinde de destinatarii acesteia, cetatenii.
8. Informatia este un drept fundamental care a fost pus in evidenta de dreptul cutumiar al Comisiei Europene si a Tribunalului Drepturilor Umane legat de Articolul 10 al Conventiei Europene privind Drepturile Umane si recunoscut in Articolul 9 al Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera, precum si de toate constitutiile democratice.
Detinatorul dreptului este cetateanul, care mai are si dreptul de a cere ca informatia oferita de jurnalisti sa fie veridica in cazul stirilor si onesta in cazul opiniilor, fara interventii din exterior atat din partea autoritatilor publice, cat si a sectorului privat.
9. Autoritatile publice nu trebuie sa se considere proprietari ai informatiei. Reprezentarea acestor autoritati ofera baza juridica pentru eforturile de garantare si extindere a pluralismului in mass-media si asigurarea crearii conditiilor necesare pentru libertatea de exprimare si dreptul la informare si preintampinarea cenzurii.
Mai mult decat atat, Comitetul Ministrilor este constient de acest fapt, dovada fiind Declaratia de Libertate a Cuvantului si a Informatiei adoptata la 29 aprilie 1982.
10. In ceea ce priveste jurnalismul, este necesar de a lua in consideratie ca acesta se bazeaza pe mass-media, care este parte a structurii corporative in cadrul careia este necesar de a face deosebire intre editori, proprietari si jurnalisti.
In acest context, in afara de asigurarea libertatii cuvantului a mijloacelor de informare este necesara si protejarea libertatii in cadrul mijloacelor de informare.
11. Agentiile de presa trebuie sa se considere agentii socio-economici specializati, ai caror obiective antreprenoriale trebuie sa fie limitate de conditiile oferirii accesului la un drept fundamental.
12. Agentiile de presa trebuie sa ofere transparenta in ceea ce priveste proprietatea si managementul mijloacelor de informare, incurajand cetatenii sa stabileasca clar identitatea proprietarilor si profunzimea interesului economic al acestora in mijloacele de informare in masa.
13. In cadrul agentiilor de presa trebuie sa existe o relatie de cooperare intre editori si jurnalisti, luand in consideratie ca respectarea legitima a orientarilor ideologice ale editorilor si jurnalistilor este limitata de cerintele absolute fata de veridicitatea informatiei si fata de opiniile etice.
Acest lucru este esential in cazul respectarii dreptului fundamental la informatie al cetatenilor.
14. Aceste cerinte necesita intensificarea protectiei libertatii cuvantului jurnalistilor deoarece in ultimul caz acestia trebuie sa actioneze ca ultima sursa de informare.
In acest sens este necesar de a extinde si clarifica natura clauzei constiinciozitatii si a secretului profesional vis-a-vis de sursele confidentiale, armonizand prevederile nationale respective, astfel incat acestea sa poata fi implementate in contextul mai larg al Europei democratice.
15. Nici editorii si proprietarii, nici jurnalistii nu trebuie sa se considere ca sunt proprietari ai stirilor. Agentiile de presa nu trebuie sa trateze informatia ca marfa, ci ca drept fundamental al cetateanului.
In acest sens, mijloacele de informare in masa nu trebuie sa speculeze cu calitatea si esenta stirilor sau a opiniilor in scopul maririi audientei pentru a spori venitul din publicitate.
16. Pentru a fi sigur de etica informatiei, publicul tinta al acesteia trebuie considerat ca indivizi si nu ca multime.
Functia jurnalismului si activitatea etica a acestuia


17. Informarea si comunicarea reflectate de jurnalism prin intermediul mijloacelor de informare in masa, beneficiind de sprijin din partea tehnologiilor noi, au o importanta decisiva asupra dezvoltarii atat a individului, cat si a societatii. Acest fapt este indispensabil vietii democratice, deoarece pentru dezvoltarea totala a democratiei este necesara participarea cetatenilor in viata publica.
Este suficient de a spune ca o astfel de participare ar fi imposibila, daca cetatenii nu ar fi asigurati cu informatie despre viata publica, de care acestia au nevoie si care trebuie oferita de mijloacele de informare.
18. Importanta informatiei, in special a stirilor difuzate la radio si televiziune, a fost pusa in evidenta in Recomandarea 1067 a Adunarii. Influenta acesteia asupra opiniei publice este evidenta.
19. Ar fi gresit sa conchidem din importanta acestui rol ca mijloacele de informare in masa, de fapt, reprezinta opinia publica sau acestea ar trebui sa inlocuiasca functiile specifice ale autoritatilor publice sau institutiilor de invatamant sau culturale cum sunt scolile.
20. Acest fapt ar transforma mass-media si jurnalismul in autoritati sau contra-autoritati (“mediocritate”), chiar daca acestea nu ar fi reprezentanti ai cetatenilor sau nu s-ar supune acelorasi controale democratice ca si autoritatile publice si nu ar dispune de cunostintele unui specialist din institutiile de invatamant sau culturale.
21. Astfel, jurnalismul nu trebuie sa modifice informatia veridica, impartiala si opiniile oneste sau sa le utilizeze in scopuri de informare, pentru a crea sau a influenta opinia publica, deoarece pe legalitatea acestuia se bazeaza respectarea dreptului fundamental de informare a cetatenilor ca parte a respectarii valorilor democratice.
In acest sens, jurnalismul legal de investigare este limitat de veridicitatea si onestitatea informatiei si opiniilor si este compatibil cu campaniile de jurnalism, organizate in baza pozitiilor si intereselor speciale adoptate anterior.
22. In cadrul jurnalismului, informatia si opiniile trebuie sa respecte presumtia nevinovatiei, mai ales in cazurile care se afla inca sub judice si trebuie sa se abtina de la concluzii.
23. Totodata, trebuie respectat dreptul individului la intimitate. Persoanele cu pozitii in sfera publica au dreptul la protectia intimitatii, cu exceptia cazurilor in care viata personala poate influenta asupra vietii publice a acestora. Faptul ca persoana detine un post public nu o priveaza de dreptul la intimitate.
24. Tentativa de a gasi o solutie de compromis intre dreptul la viata personala, reflectata in Articolul 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si libertatea cuvantului, stipulata in Articolul 10, este bine reflectata in dreptul cutumiar recent al Comisiei Europene si Curtii pentru Protectia Drepturilor Omului.
25. In profesia de jurnalist scopul nu scuza mijloacele; de aceea informatia trebuie obtinuta prin mijloace legale si etice.
26. La cererea persoanelor in cauza, mijloacele de informare in masa trebuie sa corecteze automat si imediat orice stire sau opinie falsa sau eronata difuzata. Legislatia interna trebuie sa prevada sanctiuni adecvate si, in caz de necesitate, despagubiri.
27. Pentru a armoniza aplicarea si exercitarea acestui drept in statele membre ale Consiliului Europei este necesar de a implementa Decizia (74) 26 cu privire la dreptul individului la replica a in fata presei, adoptata de Comitetul de Ministri la 2 iulie 1974 si de prevederile corespunzatoare ale Conventiei Europene privind Televiziunea .
28. Pentru a asigura calitatea inalta a lucrului si independenta jurnalistilor, acestia trebuie motivati cu o remunerare corespunzatoare si conditii de munca si echipament adecvat.


29. In relatiile pe care un jurnalist trebuie sa le mentina in cursul activitatii sale cu autoritatile publice sau diferitele sectoare economice este necesar sa se evite orice fel de complicitate, care ar putea influenta independenta si impartialitatea jurnalismului.
30. In jurnalism subiectele controversate sau senzationale nu trebuie confundate cu subiectele despre care este necesar de a oferi informatie. Un jurnalist nu trebuie sa faca abuz de indatoririle sale in scopul obtinerii prestigiului sau a influentei personale.
31. In ceea ce priveste complexitatea procesului de oferire a informatiei, care se bazeaza mai mult pe utilizarea tehnologiilor noi, viteza si coerenta, jurnalistii trebuie sa fie instruiti adecvat din punct de vedere profesional.
Regulile ce trebuie sa le respecte personalul editorial

32. In cadrul activitatii legate de ziare editorii, proprietarii si jurnalistii trebuie sa munceasca umar la umar. In acest scop, trebuie de elaborat anumite reguli pentru personalul editorial, care ar dirija relatiile profesionale dintre jurnalisti si editori si proprietarii organizatiilor mass-media, separat de cerintele normale fata de relatiile profesionale.
Aceste reguli pot servi la infiintarea colegiului de redactie.
Situatii de conflict si cazuri de protectie speciala
.
33. In societate, situatiile tensionate si conflictele apar deseori din cauza anumitor factori, cum sunt terorismul, discriminarea minoritatilor, xenofobia sau razboaiele.
In aceste conditii mass-media are obligatia morala de a proteja valorile democratice: respectul pentru demnitatea omului, rezolvarea problemelor pe cale pasnica si prin urmare, de a se opune violentei, urii si confruntarii si de a respinge discriminarea culturala, de sexe si de religie.
34. Nimeni nu trebuie sa ramana indiferent fata de apararea valorilor democratice.

In acest sens mass-media trebuie sa joace un rol major in prevenirea tensiunii si sa incurajeze intelegerea mutuala, toleranta si increderea dintre diferite comunitati in regiunile in care domina conflictul, dupa cum a stabilit Secretarul General al Consiliului Europei sa se procedeze prin masuri de acumulare a increderii in fosta Iugoslavie.
35. In ceea ce priveste influenta specifica a mass-media, in special a televiziunii, asupra atitudinii copiilor si tineretului, este necesar de a nu difuza programe, mesaje sau imagini care sa reflecte violenta, sex sau consumerism sau sa utilizeze un limbaj neadecvat.
Etica si auto-reglementarea in jurnalism
.
36. In ceea ce priveste conditiile necesare si principiile fundamentale enumerate mai sus, mass-media trebuie sa se conformeze principiilor etice care protejeaza libertatea cuvantului si dreptul fundamental al cetatenilor de a primi informatie veridica si opinii oneste.
37. Pentru a supraveghea implementarea acestor principii, este necesar de a crea organe sau mecanisme de auto-reglementare, din care sa faca parte editori, jurnalisti, asociatii ale utilizatorilor mass-media, experti academici si judecatori; acestia vor fi responsabili de elaborarea rezolutiilor privind normele etice in jurnalism, mass-media obligandu-se anterior sa publice deciziile adecvate.
Acest fapt vor ajuta cetateanul care are dreptul la informatie sa-si exprime opinia pozitiva sau negativa asupra muncii si credibilitatii jurnalistului.
38. Organele sau mecanismele de auto-reglementare, asociatiile utilizatorilor mass-media si catedrele de profil de la institutiile de invatamant ar putea sa publice anual studiul efectuat a posteriori asupra veridicitatii informatiei difuzate de mass-media, comparand stirile cu faptele reale.

Acest lucru ar servi ca barometru al credibilitatii, pe care cetatenii l-ar putea utiliza ca ghid privind normele etice respectate de fiecare mijloc de informare in masa sau de fiecare jurnalist in parte. Totodata, mecanismele corective adecvate pot contribui la imbunatatirea modului de realizare a activitatii de jurnalism.

© Copyright Centrul pentru Jurnalism Independent 2006

http://www.mediaindex.ro/articol_print.php?a=42&s=7&ss=3&sa=7&ssa=3In tarile occidentale exista organisme ale societatii civile care se ocupa de drepturile cetatenilor in relatia cu presa.

Rezolutie nr. 1003/1993 – cu privire la etica ziaristica

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 265 din 20/09/1994

Rezolutie nr. 1215/1993 – cu privire la etica ziaristica

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 265 din 20/09/1994

Cât priveşte campaniile de presă personalizate, cu toate defecţiunile etice care se răsfrâng asupra discernământului civic-politic al publicului – nerespectarea dreptului la imagine, nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie – toate acestea conducând la binomul pernicios informare tendeţioasă ↔ critică neonestă, sub cupola generoasă a libertăţii de exprimare [= abuz de libertate], ele apar la tot pasul. De aici un element al tabloidizării, înlocuirea dezbaterii cu gâlceava; o falsă, trufaşă percepere a „puterii presei”, în primul rând, de către aceia care o practică.

http://www.comunicare-relatiipublice.ro/content/view/331/84/

Mitul presei libere-Cotidianul

August 2, 2009

Mai nou numitul director al Cotidianului, Cornel Nistorescu, a decis sa scoata articolul scris de Mirela Corlatan, referitor la amicul sau, Petru Romosan, turnator calificat la doi si’un sfert !

Celebru prin badaranie,  de parca ar fi aterizat acum din groapa suburbanului, nesimtirii si a mahalalelor, cu mentalitatea tiganului ajuns imparat, acest individ, proaspat dedulcit la borcanul cu dulceata, a dovedit ca ziarul se afla la rascruce de Vantu…

Scotand acest articol, Nistorescu darama mitologia traditionala, aceea ca libertatea presei este dreptul jurnalistului, aratand ca de fapt, este o prerogativa a proprietarului de trust  caruia acesta obedient i se supune, fiindca asa a ales. Fiindca la el  moralitatea vine de la bani.

De partea cealalta, felicitari Mirelei Corlatan care desi amenintata, a publicat articolul, cat si lui Ioan T. Morar  care sunat de Nistorescu, a avut demnitatea sa ii spuna NU ! Ceea ce demonstreaza  ca Eugen Ionescu a avut dreptate…intr-o lume de rinoceri, acesti doi oameni  au ramas oameni, pana la capat si nu au capitulat !

Avem nevoie de o presa intr-adevar libera. Si de jurnalisti ca ei ! Sa-i sustinem !


%d bloggers like this: