Posted tagged ‘jurnalism’

Romanii nu mai stiu sa gaseasca solutii?

September 22, 2009

FEROVIARI - GREVA

In ultimii ani am observat ca romanii sunt apasati de tot felul de probleme; mai simple, mai complicate. Indiferent de natura problemei sau de gravitatea acesteia, romanii nu mai stiu sa gaseasca solutii. Nu au rabdare, nu-i mai tin nervii, clacheaza, devin isterici, injura, zbiara, ajung pana la bataie.
Unele televiziuni au partea lor de vina. Ni se prezinta stiri fara importanta ca fiind de importanta nationala, fac din tantar armasar, judeca fara a avea toate datele problemei, cu jurnalisti NEPREGATITI in domeniile respective, fara a fi ei insisi bine informati inainte de a da stirea pe post.
Biserica de asemenea are partea ei de vina; li se induce oamenilor ideea ca Dumnezeu le rezolva problemele.
Romanii nu-si mai cunosc prioritatile, nu gasesc solutii. Parca le-a luat cineva mintea si bunul simt.
Au grija si sindicatele de asta; daca apare o problema la invatamant, vor face scandal si sindicatele de la CFR, sau de la finante, si altele. Obligatoriu trebuiesc puse TOATE PROBLEMELE IN ACEEASI OALA, asa incat sa para toate prioritati, sa nu se poata rezolva nici una din probleme decat superficial. Nici una dintre probleme nu este solutionata in profunzime. Nici un guvern nu are timpul necesar sa o faca. se lucreaza sub presiunea sindicatelor, si a patronatelor, a angajatorilor, a UE, etc.

we_want
Justitia se plange ca are sute de dosare pe cap de judecator sau procuror, dar nu si-au pus problema ca vor avea mii de astfel de dosare, daca NU MAI REZOLVA DIN ELE INTRE TIMP. Dosare amanate, solutii dubioase, toate lasa loc PRELUNGIRII oricarui proces, fapt ce le creeaza disconfort profesional, fapt care duce la cereri nenumarate de sporuri de stress, etc.

moneyslippingout1-main_Full
Am dat un exemplu.
Va mai dau un exemplu: problemele nerezolvate de la CFR; adica lipsa fondurilor, salarii mici, infrastructura din secolul trecut.
Toata lumea stie ca CFR a beneficiat de sume fabuloase de-a lungul timpului. Toate guvernele au dat CFR-ului bani, bagati intr-un sac fara fund. Ce a facut CFR cu banii? Unul ca Nicolaiciuc poate sa raspunda. Dar nu numai el. Sunt atatia care lucreaza inca si pot spune: director economic, director de achizitii, contabil sef, director tehnic, etc.
Cum s-ar putea rezolva problemele CFR?
In nici un caz punand presiune pe guvern, care sa bage iar bani in sacul fara fund?
La ce ajuta salariile marite daca infrastructura este antica?
Recuperarea prejudiciului.
Asta este solutia.
Orice bani furati, trebuiesc recuperati.
Tara este bogata. Dar sacul TOTUSI ARE FUND, iar noi am ajuns deja acolo.
Cum am putea face ca romanii sa isi regaseasca curajul, increderea? Sa isi prioritizeze problemele, sa le gaseasca solutiile care de fapt sunt pe buzele tuturor, dar nimeni nu le vede…
Cum am putea face ca romanii sa nu mai fie patimasi ci PRAGMATICI?

Un imperiu mediatic in buzunarul de la haina

September 7, 2009

internet

Manifestul retelei web a fost conceput de jurnalisti si bloggeri germani, preocupati de modul in care functioneaza noile forme de raspandire in masa a informatiei. El a fost publicat luni 7 septembrie, cu putin inainte de ora 12.00. Brusc, www.internet-manifest.de n-a mai putut fi accesat. Acum, site-ul e din nou activ si intens comentat. Mai jos, facem un rezumat al manifestului in care se proclama dreptul inalienabil la libertate al Internetului, considerat „un imperiu mediatic, in buzunarul de la haina“.

1. Internetul e altfel. El produce public nou, alte modalitati de schimb al informatiei si alte tehnici culturale. Mass media traditionala trebuie sa-si adapteze modul de lucru la noile realitati tehnologice, in loc sa le ignore sau sa le combata.

2. Internetul e un imperiu mediatic in buzunarul de la haina. Web-ul creeaza o noua ordine in sistemul mediatic, depasind limitele si oligopolurile acestuia. Publicarea si difuzarea continutului mediatic nu se mai face cu investitii mari. Doar calitatea jurnalistica mai diferentiaza jurnalismul, de simpla publicare de continut.

3. Internetul este societatea. Retelele sociale, Wikipedia sau Youtube au ajuns prezente tot atat de firesti, ca si telefonul sau televizorul. Daca vor sa existe mai departe, concernele mass-media trebuie sa inteleaga lumea in care traiesc consumatorii si sa isi adapteze la aceasta formele de comunicare, printre care si dialogul.

4. Libertatea Internetului este inalienabila. Arhitectura deschisa a Internetului nu poate fi schimbata in functie de interese economice sau politice, care in spatele asa-numitului „interes public“ incearca sa cenzureze accesul liber la informatie, pe web.

5. Internetul inseamna victoria informatiei, un mediu prin care individul se poate informa mai bine ca niciodata.

6. Internetul schimba si imbunatateste jurnalismul.

7. Reteaua inseamna relationare. Cine nu foloseste link-urile, se autoexclude din discursul social.

8. Agregatoarele si masinile de cautare stimuleaza jurnalismul documentat, de calitate. Marcand referintele prin linkuri sau citate, devine posibila „cultura discursului social din retea“.

9. Internetul e noul cadru al discursului politic, stimuland dezbaterea si participarea activa a opiniei publice.

10. Noua libertate a presei se numeste libertate de opinie. Dispar granitele tehnologice intre amatori si profesionisti, diferenta nu se mai face intre jurnalism platit si neplatit, ci intre jurnalism de buna sau proasta calitate.

11. Candva, la inventarea tiparului, Biserica si alte institutii avertizau impotriva valului de informatie necontrolata. Jurnalistii, enciclopedistii si pamfletarii au dovedit atunci ca mai multa informare duce la mai multa libertate, pentru cetatean si pentru societate, lucru valabil si in ziua de azi.

12. Traditia nu e un model de lucru. Internetul, ca mediu extrem de concurential, cere adaptarea modelelor de afaceri la structura din reteaua web.

13. In Internet, dreptul de autor sau producator nu trebuie incalcat. Mecanismele de difuzare depasite trebuie inlocuite cu noi modele de distributie si acordare de licente. „Proprietatea obliga“.

14. Timpul unui cititor, ascultator sau spectator are valoare. Oferta publicitara este transmisa prin retinerea atentiei asupra unor continuturi jurnalistice transmise online. Acesta e principiul de baza al finantarii jurnalismului, alte forme de refinantare urmeaza sa fie descoperite si experimentate.

15. Textele, sunetele si imaginile nu mai trebuie sa fie efemere, in retea. Ele vor ramane la dispozitie, constituind o arhiva a istoriei contemporane. Jurnalistii trebuie insa sa aiba in vedere eventuale interpretari ale informatiei si greseli ce trebuie corectate.

16.  Internetul scoate la iveala o mare cantitate de marfa amorfa. Din aceasta, rezista doar cine ofera jurnalism credibil si deosebit, deoarece pretentiile consumatorilor de informatie au crescut.

17. Toti pentru toti. Web-ul e o infrastructura superioara de interactiune sociala. „Generatia Wikipedia“ stie sa evalueze credibilitatea unei surse, sa verifice si sa evalueze stirile. Jurnalistii trebuie sa respecte aceste calitati si sa intre in comunicare cu „receptorii“, folosindu-le cunostintele. Nu mai e momentul jurnalistului atotstiutor, ci al celui care comunica si intreaba.
Markus Beckedahl
Mercedes Bunz
Julius Endert
Johnny Haeusler
Thomas Knüwer
Sascha Lobo
Robin Meyer-Lucht
Wolfgang Michal
Stefan Niggemeier
Kathrin Passig
Janko Röttgers
Peter Schink
Mario Sixtus
Peter Stawowy
Fiete Stegers

Preluat de pe Hotnews

http://economie.hotnews.ro/stiri-it-6119844-moartea-ziaristului-atotstiutor-aparut-manifestul-internetului-17-puncte.htm


%d bloggers like this: