Posted tagged ‘Dragos Paul Aligica’

DESPRE PNL-PD …SI CURSA INARMARILOR DIN INTERIORUL USL

June 18, 2012

Ieri am citit articolul domnului Aligica si am remarcat ca este singurul analist care, pe baza unor surse din PDL ,ofera o imagine mai clara asupra ultimelor evenimente. Mai exact:

Planul PDL, asa cum reiese din mai multe surse

La ora la care scriu, iata care este planul, conform mai multor surse. Daca as fi auzit altul, l-as prezenta si pe acela cititorilor. Dar cum din trei surse am auzit cam acelasi lucru, incerc sa pun lucrurile cap la cap. Dupa cum urmeaza:

1. Fie (a) atragerea lui MRU intr-o cursa interna (citeste competitie) – pe care ar pierde-o inevitabil – si neutralizarea lui pe aceasta cale; fie (b) daca nu se lasa atras in cursa, marginalizarea lui pe o platforma pe care in intelegere tacita cu USL, liderii PDL ar urma sa o submineze indirect dar sistematic.

2. Alegerea d-lui V. Blaga ca lider.

3. D-l V. Blaga lucreaza in tandem cu d-l C. P. Tariceanu de la PNL. In tandem pregatesc rejonctiunea PNL-PDL la guvernare. Cum? D-l Tariceanu scapa PNL de d-l Antonescu – care – e stiut de toti cei din culise – nu are cum sa fie candidat prezidential al USL si care va claca atunci cand acesata realitate va deveni publica. D-l Blaga curata PDL-ul de umbra lui Basescu si a asociatilor lui – factori inconfortabili pentru amicii PNL-isti. Impedimentele in fata refacerii noii Aliante DA fiind eliminate, doar cerul mai ramane o limita! Fac ce fac (aici am ajuns la partea cea mai mai neclara a planului) si PDL e iar la guvernare!

4. Aplauze, imbratisari, toata lumea -curteni, osteni, popor – multumita.

Pe scurt, acesta pare sa fie Planul. In lectura sceptica: o aiureala. In lectura generoasa: O noua rotire in jocul scaunelor in trei, intre clientii traditionali ai mulsului sistemului politic – bosii PDL, PNL, si PSD. Exact. Poate ca mai exista si un Plan B, dar e atat de bine pastrat la secret, ca nici autorii lui nu par sa stie ce e cu el.

———————————————————————————————————————————————————————————–

DOMNULE  ALIGICA, CRED  CA  POT OFERI MAI MULTE DETALII LEGATE DE ACEST PLAN.

D.A. … se lucreaza la refacerea acestei aliante.Nu degeaba a fost trimis domnul Frunzaverde la inamic si nu degeaba e domnul Blaga presedintele Senatului.Totul a inceput pe 28 noiembrie…de aceea va invit sa recitim altfel cateva declaratii.

1—Luni, 28 Noiembrie 2011—-Victor Ponta, presedintele PSD, crede ca va fi mai bine pentru partidul sau cu Vasile Blaga la sefia Senatului, dupa ce Mircea Geoana a fost inlaturat din functie, iar Titus Corlatean, candidatul PSD, a fost invins de Blaga, luni, la vot.


2—Miercuri, 30 Noiembrie 2011—-Victor Ponta a analizat la rece, cu un grup de apropiati din PSD, consecintele politice ale indepartarii lui Geoana, si si-a exprimat speranta ca nu vor fi catastrofale.

In cadrul discutiei, cineva l-a intrebat de ce a fost atat de drastic, iar seful PSD a explicat ca trebuia sa-l satisfaca pe Crin, care a fost teribil de deranjat ca americanii l-au perceput pe seful Senatului drept lider al Opozitiei.

Sa amintim ca: in cazul suspendarii lui Traian Basescu …Blaga ar fi presedintele interimar. Sa amintim si ca :presedintele interimar poate numi noul prim-ministru iar  in cazul in care alegerile parlamentare s-ar desfasura concomitent cu referendumul privind demiterea Presedintelui,suspendarea lui Basescu l-ar aduce pe Ponta la mana lui Blaga care ar fi sustinut si controlat de liberali.Cu alte cuvinte,Ponta nu se grabeste cu suspendarea lui Basescu iar Crin nu se grabeste cu schimbarea lui Blaga.

Chiar ieri Nastase declara ca: în acest moment suspendarea preşedintelui nu ar face decât să complice viaţa politică mai mult decât este necesar.

„Sunt destul de mulţi cei care spun că schimbare politică trebuie să meargă până la capăt, inclusiv cu suspendarea preşedintelui“, a declarat Adrian Năstase, precizând că Victor Ponta încearcă să evite această presiune din partea celor care spun că „suspendarea preşedintelui trebuie să se întâmple acum.“

Exista si declaratia lui Tariceanu ,cel despre care se spune ca negociaza prin Rusanu cu aripa Blaga si care e vazut ca succesor al lui Crin…..Joi, 7 iunie….Liderul grupului PNL din Camera Deputatilor, Calin Popescu Tariceanu, a declarat joi, intr-o conferinta de presa, la Alba Iulia, ca suspendarea presedintelui Traian Basescu nu este, in momentul de fata, o problema de actualitate deoarece nu se afla printre prioritatile de pe agenda populatiei, relateaza Mediafax.

Calin Popescu Tariceanua a spus ca Guvernul Ponta face bine ca se concentreaza pe punctele care sunt pe agenda populatiei, adaugand ca, din punctul sau de vedere, suspendarea presedintelui nu face parte acum din primele cinci puncte de interes pe agenda populatiei.

Si alte declaratii facute de liderii USL confirma lupta surda si lipsa de incredere din interiorul aliantei.

1—Vineri, 20 aprilie 2012-Dan Radu Rusanu (PNL): Nu vrem sa-l schimbam pe Vasile Blaga de la presedintia Senatului.”Domnul Vasile Blaga este un presedinte bun, este un om onest, corect si in niciun caz PNL nu are de gand sa-l schimbe din functie, chiar daca acum avem majoritate in Senat. Un presedinte ca Vasile Blaga arata ca in partide pot sa existe si oameni competenti si cu echidistanta politica. In acelasi timp, exista aceasta alternativa care arata ca poti sa conduci chiar daca ai alta culoare politica, si ceilalti din Parlament, cu alta culoare politica decat tine, nu iti sunt dusmani ci sunt adversari politici”, a spus senatorul Dan Radu Rusanu, citat de Agerpres.

2—20 apr 2012—-Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat, vineri, răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor, că există posibilitatea ca obţinerea majorităţii la Senat de către opoziţie să conducă şi la schimbarea actualei conduceri a instituţiei, deţinute de democrat-liberalul Vasile Blaga.

Antonescu nu stie  daca in ceea ce il priveste,Ponta e mai sigur decat Blaga… de aceea,momentan a decis sa il pastreze pe Blaga.Iata ce declara in acest sens:În acest moment nu e o urgenţă pe agenda noastră”.

Am văzut păreri individuale conform cărora domnul Blaga e băiat bun, conform cărora domnul Blaga nu trebuie atins. Sigur, e ceva adevăr în toate acestea, dar aici discutăm depre politică şi, în momentul în care domnul Blaga, care a devenit preşedinte pe susţinerea unei anumite majorităţi, nu mai are această majoritate, se poate pune în discuţie şi schimbarea preşedintelui Senatului” a spus Antonescu.

Cu totii am auzit despre visul de aur al lui Crin Antonescu …disparitia PDL.Nu cred ca este cazul sa mai pomenesc ,aici ,obsesiile liberale legate de acest subiect.Tot la fel de cunoscute sunt si delaratiile pesediste, legate de faptul ca PDL nu trebuie sa dispara,ca nu e bine pentru democratia romaneasca.

De fapt lui Ponta ii este teama ca PNL-ul , in cazul ruperii USL, va ajunge prin topirea PDL-ului …mai puternic decat PSD-ul.De aceea si Ponta incearca sa atraga spre PSD noi forte, precum UNPR,ecologistii .O adevarata cursa a inarmarilor a izbucnit in USL. De cateva luni ,Blaga impreuna cu liberalii  lucreaza pe ascuns la refacerea aliantei D.A . iar dupa alegeri ,se discuta chiar despre topirea PDL in PNL…un fel de PNL-PD care ar asigura trimiterea PSD in opozitie.Defectarea lui Frunzaverde este parte din aranjament.

Ce nu stie Crin e ca …liberalii promit pedelistilor lepadarea de Antonescu iar pedelistii promit liberalilor lepadarea de Basescu.

PS.  …..Bleen,intelegi acum de ce nu prea conteaza pentru aripa Blaga votul sustinatorilor lui Basescu? 🙂

Partida rusa – o cronica anuntata….

March 29, 2011

De vreo doi ani, tot scriu despre prorusii din Romania cocotati in partidele politice actuale si despre sintagma KGB, care mai devreme sau mai tarziu se va alatura conglomeratului USL, chestiune care mi-a adus atacuri, injuraturi sau dispret in online.

Astazi, un articol exceptional al lui Dragos Paul Aligica, vine sa confirme ceea ce am scris mereu si il felicit ca a spus lucrurilor pe nume si a lansat o provocare doctrinara unica in peisajul romanesc al ultimilor 21 de ani. Acum cercul este complet si cine vrea sa vada, vede…..

Sa vedem cine raspunde, insa…

Deocamdata Rusia ne pune bete in roate cu Nabucco. Cui ii pasa de asta ?

Comisarul european pentru energie Günther Oettinger a cerut, luni, Rusiei sa nu exercite presiune asupra tarilor din Asia Centrala pentru a nu bloca proiectul de gazoduct Nabucco, initiat cu scopul de a reduce dependenta Europei de gazul rusesc.  sursa : Hotnews
“Nu vrem sa blocam proiectul de gazoduct South Stream, insa ne asteptam ca partenerii nostri rusi sa nu puna presiune asupra tarilor” prin care ar trebui sa treaca Nabucco, a spus comisarul european la o conferinta de presa la Berlin, unde are loc o reuniune consacrata proiectului energetic european, transmite AFP, citata de EurActiv.ro.

Wikileaks: Rusia, SUA, Romania

Problema nu este “ce se vede” din telegrame. Ele reconfirma in buna masura, atat ca informatie cat si ca interpretare, ceea ce cunoscatorii stiau de mult. Adevarata problema este alta: Care sunt implicatiile publicarii lor pentru politica romaneasca pe termen mediu si lung?

Materialele publicate reconfirma ca incepand de la mijlocul decadei trecute marele clivaj politic al Romaniei nu a fost determinat preponderant de forte de natura economica, sociala sau ideologica. A fost unul de natura geopolitica. Oricum ai citi telegramele ambasadei SUA, e greu sa nu vezi, uneori direct, alteori printre randuri, cum Romania este strabatuta tot mai intens de tensiunea intre sfera de influenta rusa si sfera de influenta americana. Sau ca sa fim mai exacti, a blocului Nord-Altlantic.

Cand facem abstractie de toate mizele si disputele contextuale, cand zgomotul si furia nenumaratelor batalii politice marunte si maruntele se estompeaza, cand ceata se ridica, cand harmalaia mediatica si diversionista se disipeaza in neant, ramane in urma marele desen, marea structura, marea miza: Clivajul Est-Vest. Rusia versus Occident.

Nu trebuie sa fie o surpriza. Ne place sau nu, stam sub semnul asezarii noastre pe harta lumii. Place sau nu, atat timp cat va exista in proximitate o Rusie puternica, Romania e obligata la un continuu angajament in manevre geostrategice si de politica interna fata de presiunea acesteia spre Europa Centrala si Stramtori. Asta inseamna ca place sau nu, Romania a fost si va fi mereu teren fertil pentru varii intrupari, metamorfoze si manifestari ale “Partidei Ruse”.

Nu exista niciun moment din istoria Romaniei moderne in care (fie si numai in forma de nucleu si germene) “Partida Rusa” sa nu se fi manifestat pe teritoriul noastru. Nu e o chestiune accidentala, de rea vointa sau de profil etno-psihologic. Este o consecinta naturala a legilor politicului.

Ambitiile geopolitice ruse obliga la incurajarea si alimentarea unor parghii si spatii de manevra in statele limitrofe pe care le considera, pe drept sau nu, sfera sa legitima de influenta. In mod similar, jocul politic intern, preferinte ideologice, sau pur si simplu accidente biografice gasesc totdeauna suficient material uman in tarile tinta pentru a constitui (mai mult sau mai putin puternice) “Partide Ruse”. Nu are de ce sa fie o surpriza ca o constanta a istoriei noastre moderne este aparitia si disparitia, cresterea si descresterea, in varii avatare, in varii contexte, a “Partidei Ruse”.

Nu inseamna neaparat ca membri ei au fost si sunt tradatori de tara. Unii au fost. Dar nu toti. Si nu intotdeauna. (Vezi, de pilda, situatia din timpul primului Razboi Mondial, surprinsa atat de bine de Lucian Boia in cartea sa despre “germanofili”). O modalitate mai pragmatica de a gandi problema este de a spune ca intr-o societate ca a noastra sunt oameni cu viziuni politice si cu interese diferite de cele ale celor ce isi iau ca reper Occidentul. Sunt unii ce vad viitorul Romaniei in adoptarea “modelului occidental” si in varii aliante cu varii puteri europene si nord-atlantice. Sunt altii ce nu-l vad astfel. Si este dreptul lor. Au fost si sunt oameni care definesc interesul national si identitatea Romaniei in relatie cu Occidentul si puterile occidentale. Si oameni a caror viziune ii orienteaza mai mult catre Rusia. E un fapt, vrem sau nu vrem sa-l recunoastem ca atare.

Iata deci, dincolo de criza si relansare, de blocaj si reforma, de coruptie si integritate, liniile de forta: “Partida Occidentala versus Partida Rusa”. De aici o ipoteza: Este corect sa spunem ca trepatat, in ultimii ani, gruparile politice din Romania au inceput sa se alinieze in jurul acestor doi poli?

Desigur, intamplarea face ca acest clivaj geopolitic sa se suprapuna in buna masura pe cel reformisti-antireformisti, pe tensiunea dintre “noul sistem” versus “vechiul sistem”. Dar asta nu era ceva inevitabil. De multe ori, in alte tari, SUA a mizat pe antireformisti. Si ne putem imagina un scenariu in care Moscova ar fi putut miza in Romania pe reformatori. Dar, una peste alta, datele sunt destul de clare: desi inca imperfect, cu inca multe zone de gri si confuzie, ipoteza ca treptat ne indreptam spre o polarizare explicita,  “Partida Occidentala versus Partida Rusa”, pare destul de credibila.

Sa revim acum la telegramele ambasadei SUA. Vedem din ele, daca mai era nevoie, ca atunci cand e vorba de interese strategice, americanii lasa la o parte limba de lemn a corectitudinii police si temele-i onirice si adreseaza chestiunea frontal si in esenta ei: Romania este un teren de lupta intre sfera de influenta Rusa si cea Americana. Punct.

Problema nu este “ce se vede” din telegrame. Ele reconfirma in buna masura, atat ca informatie cat si ca interpretare, ceea ce cunoscatorii stiau de mult. Adevarata problema este alta: Care sunt implicatiile publicarii lor pentru viitorul politic romaneasc?

Doua scenarii se degaja.

Scenariul 1: In masura in care deja se creasera conditiile unei polarizari de tipul “Partida Occidentala versus Partida Rusa”, aparitia acestor documente nu face deca sa accelareze acest trend.

Cortina s-a ridicat, ceea ce era implicit si nerostit a fost rostit si a devenit explicit. Ne putem face ca nu am auzit sau vazut. Ca nu pricepem despre ce e vorba in propozitie. Dar faptul este acum public. Este o realitate pe care nimeni nu o mai poate ascunde din nou in spatele cortinei. Asadar vom fi obligati mai devreme sau mai tarziu sa acceptam ca avem in Romania o Partida Rusa. Legitima politic. Institutional constituita. Activa electoral. Wikileaks consfinteste public aceasta realitate. Ca nu toti cei asociati acestei forte politice au inteles inca natura ei sau ca nu toti sustinatorii ei sunt afini ideii de politica alternativa la “consensul” pro-occidental, este altceva.

Pana acum acesti asociati si sustinatoti aveau scuza ca semnalele sunt confuze, ca nu se vede clar ce fac politicienii, ca mass media distorsioneaza, etc. Vectorii Partidei Ruse insisi au avut un discurs ambiguu: Occidental, cu nuante pro-ruse. Si cu unii si cu altii. Ca romanul impartial. Greu de detectat orientari ferme in el. Ouale puse in mai multe cosuri….Ca sa citam un fost Prim Ministru fara ideologie, principii sau caracter. Acum lucrurile s-au schimbat.  Publicul are ocazia sa vada clar “marele clivaj”.

Acest scenariu mai este sustinut insa si de altceva, mai puternic. Pana ieri liderii cu inclinatii si interese anti-occidentale sau pur si simplu anti-reformisti se puteau amagi ca dublul lor discurs abureste americanii. Ca americanii nu isi dau seama de jocul lor si ca imaginea pe care ei vor sa o proiecteze este inghitita nemestecata. Pe aceasta baza, acesti lideri se puteau intoarce catre public si se puteau prezenta ca mari triangulatori intre est si vest. Credentialele lor occidentale pareau daca nu imaculate, cel putin credibile.

Apar insa aceste telegrame. Iata ca americanul vede altceva decat vrei tu sa proiectezi. Ce te faci cand masca a cazut? Si stii ca americanul te-a citit? Ca vede clar altceva deca ai vrea sa vada? Cand jocul la doua capete este deconspirat?   Mai poti continua jocul cand masca a cazut? Cand stii ca stie ca stii ca stie?

Si atunci, intrebarea e: Accepti deschis, curajos, ferm si public anti-americanismul? Iti asumi explicit si pana la capat identiatatea formulei alternative la occidentalismul actual? Imbratisezi pana la capat proiectul Partidei Ruse?

O intrebare interesanta. Si un scenariu probabil salutar. Si legitim. Ar limpezi scena politica. Ar clarifica dezbaterea doctrinara. Ar oferi o competitie reala intre viziuni alternative cu privire la intersul national si strategia nationala. Doua viziuni. Doua baze de putere si sustinere externa. Doua modele de dezvoltare. Doua mari forte politice.

Spuneam insa ca mai exista un scenariu. Care ar fi el? Raspunsul este simplu: Cel in care ne aflam acum. Continuam ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Dragos Paul Aligica


%d bloggers like this: