Cum sa te folosesti politic de o tragedie umana…

Nu pot sa nu ma ingretosez cand vad cum o tragedie umana este folosita politic de asa zisa opozitie, care, cu mintile ratacite de ura…nu mai stie ce sa inventeze ca sa capitalizeze electoral, folosindu-se pana si de moartea unor prunci nevinovati.

Cata umanitate poate zace in cei care fac asta ? Cata responsabilitate si cata verticalitate ? Unde erau aceste voci care condamna astazi de la tribuna politica, cand semnale erau de peste 7(sapte) ani, ca acolo, la Giulesti este o maternitate de groaza ? Atunci era ok ? Nu, nu era ! Dar acum da bine la politica sa folosesti tragedia umana.  Absolut detestabil si gretos…..

Ca sa vedeti ca politica este intr-adevar o curva….va pun aici spicuiri despre spitalul groazei, din declaratiile mamicilor afectate. Asta asaaa….ca sa nu creada manipulatorii ca lumea e chiar idioata !

08.02.2005

• Naspa spital ! Am scris despre el la “Mamica la 67 ani” .Poate reusesti sa -ti schimbi alegerea totusi. Eu una nu m-as duce acolo nici obligata desi sunt medici acolo pentru care am tot respectul si stima.oricum daca te duci acolo innarmeaza-te cu nervi tari ,poate astfel lucrurile nu ti se vor parea asa de sumbre cum mi mi-au parut mie ! si nu folosi vestiarul , este horror !

• Michandro, eu am nascut la Giulesti, desi auzisem ca nu e idealul de spital, dar asta e, alegi doctorul, nu spitalul. Vezi ca sunt doua rezerve cu plata – 10 euro pe zi, dar trebuie sa vorbesti cu doctorul inainte, ca sa fii sigura ca prinzi loc. In rezerve e OK, ai toaleta si chiuveta, e mai curat decat in restul spitalului, ai frigider si TV.Personalul de la mamici e satisfacator, insa asistentele de la copii sunt groaznice. A, copilul nu sta cu tine, ci la alt etaj, asa ca ai o distractie in plus, sa te duci la alaptat la orele impuse de spital. Noi am avut probleme, fiindca orele spitalului nu coincideau cu orele Marei de masa, asa ca ne-am chinuit cu alaptatul si am plecat din spital fara sa invete sa suga (dar a invatat foarte repede, acasa, in liniste). Intr-adevar, trebuie sa cotizezi ca sa aiba grija de bebe, si trebuie sa te duci sa intrebi tot timpul daca i-au dat supliment, daca a dormit, sa-ti arate cum sa faci baia, masajul. E bine sa vorbesti cu neonatologul care e de serviciu cand te externezi, ca sa-ti spuna cat mai multe despre bebele tau (cum a luat in greutate, cum a dormit, daca a avut ceva, daca i s-au facut vaccinurile obligatorii) si despre cum sa-l ingrijesti acasa.Preturile (in august 2004): cezariana 250, anestezist 100, doctorul “mana a doua” 1 mil., asistentele 50-100 (depinde de prestatie), infirmierele 20000.Nastere usoara si sa va intoarceti repede acasa.

• Draga Michandro eu am nascut pe 19 octombrie 2004 in mat Giulesti daca as mai naste odata m as duce tot acolo DE CE?Pentru dr pe care l am avut ION IONUT care a fost de nota 10 dar nu poti sa ti inchipui jegul care este in saloane Spaga ?dai de la liftiera pina la femeia de servici 30000 lenjerie 30000 camasa de noapte care e obligatorie 500000 moasa ,300000asistentele si efectiv daca vrei sa fii bagat in seame trebuie sa dai Daca vrei un sfat ,fa ti anestezie epidurala,si alt sfat :daca ai incredere in dr tau mergi acolo ca o sa fie bine Iti doresc o nastere usoara si un copil frumos si sanatos SI orice povesti auzi in spital nu te panica fiecare nastere e altfel Mult curaj!!

• Eu am nascut la Giulesti de doua ori: in august 2003 si in mai anul acesta.
  Prima data am avut ceva noroc: am nascut in aceeasi zi cu o prietena, am prins o moasa faina, un salon rezonabil (cu baie inclusa), m-am inteles cu aproape toata asistentele si am fost multumita de tratamentul pe care l-a primit fiica-mea. In plus, in fiecare zi se perindau neonatologii p-acolo si se uitau cu atentie la toti copiii.

  Anul acesta m-am dus cu fruntea sus, stiam ca spitalul e in renovare si speram in conditii mai bune, aveam un medic beton, cunosteam mersul lucrurilor, invatasem sa bag bani in buzunar si stiam exact ce ma asteapta. Am fost surprinsa sa vad ca lucrurile stau mai rau.
  In primul rand am dat peste o moasa mai acra, pe care am indulcit-o cu ceva parale si n-am prea lasat-o sa respire. Cu toata acreala ei, recunosc ca m-a ajutat mult inclusiv prin firea putin mai aspra si mai severa. Nu vreau sa ma gandesc cum s-ar fi purtat insa daca nu contribuiam la “fondul clasei”.
  Apoi conditiile de “cazare” au fost mai naspa. Am nimerit intr-o “rezerva” de 5 paturi, fara baie, pe care am capatat-o numai pentru ca m-am purtat frumos cu moasa. Desi rezerva era fara plata, doamnele asistente preferau sa tina paturi libere decat sa aduca fete din alte saloane unde se dormea cate doua intr-un pat. Dezgustator!

  In sfarsit, la neonatologie situatia e si mai trista, s-a pierdut bunul obicei de a consulta nou-nascutul in primele 24 de ore in prezenta mamei (eu mi-am vazut fata dezbracata abia in a treia zi), medicii iau pauze lungi si dese, astfel ca situatia este la mana asistentelor si a unor dudui care-si fac rezidentiatul pe acolo, dar care sunt complet aeriene. Din aceste motiv fiica-mea a venit acasa cu un eritem pe tot corpul, pentru ca asistentele s-au intrecut in a o unge cu ulei in primele zile, asa ca l-au intins de la fund pana la gat (pana cand a aparut, in sfarsit, o doamna neonatolog care le-a interzis sa mai foloseasca uleiul). In plus, a avut o secretie la ochisor pe care n-a bagat-o nimeni in seama o zi jumate, abia-abia se mobilizau sa o stearga o data la 6 ore.
  Una peste alta, un dezinteres total, si asta in cea mai importanta sectie a spitalului.

  In concluzie, lucrurile stau prost la Giulesti, daca ai un medic cu trecere p-acolo si te tii de capul lui, poate iti obtine un loc mai bun in vreo “rezerva”. Exista niste rezerve cu plata in care habar nu am cine sta, dar e extrem de greu sa ajungi la ele (si din cate stiu fetele cu cezariana au prioritate). Pentru salon poti sa mai vorbesti si cu moasele, ele fac si desfac p-acolo multe treburi.
  Medicii neonatologi sunt foarte buni, au multa experienta, dar ce folos daca trec o data la 3 zile si se uita numai la cazurile “spectaculoase”? Pe bebeii normali nu-i prezinta mamelor si nici nu prea ii baga in seama, de aia au grija asistentele.

  Preturile sunt cam aceleasi, in jur de un milion moasa (atentie, turele se schimba la 7, e posibil ca prima moasa sa nu fie si cea cu care vei naste), in jur de 2.500.000 epidurala (in functie si de cate doze de anestezic primesti), cam 50.000-100.000 asistentele de la neonato, 500.000 medicul neonato (sau un milion daca face si cartofi prajiti), intre 20 si 50.000 toaleta, cam asa ceva…
  Depinde si ce bafta ai, se poate sa nimeresti conditii mai bune, dar daca nasti “in sezon” (adica in perioada mai sau august-spetembrie) ai toate sansele sa prinzi spitalul plin-ochi si conditii naspa.

  Eu una, o spun cu toata sinceritatea, a treia oara (daca va mai fi cazul) nu mai calc in Giulesti, de m-ar primi cu fanfara si stegulete fluturande. Si crede-ma ca nu-s deloc o fire mofturoasa…

Mai multe, puteti citi la SURSA !

4 august 2006

• Nu am vrut sa scriu pana acum dar iata ce am patit:-sotia a nascut in aprilie la maternitatea Giulesti o fetita – dismatura- (1500 gr, 43 cm si 37 saptamani), asta s-a intamplat vineri. Duminica noapte spre luni s-au necrozat membrele iar necrozele s-au transformat in rani. S-a mai constatat infectia inca a unui baietel cu – Klebsiella- infectie intraspitaliceasca. Mentionez ca s-au facut analize la ambele mame si nu s-a gasit aceasta infectare!!!!!! De spitalul G Alex!A fost tratata de un grup de medici din Elvetia care au avut acum 2 ani asa ceva la Geneva! Le-a fost frica de au chemat asa ceva! In cazuistica din RO nu exista asa ceva dpdv al gravitatii!De pansamente s-a ocupat un medic de la G Alex! si acum ne mai ajuta!Cand a mai luat in greutate ne-au zis “luati-o acasa pentru ca aici este pericol de suprainfectie” (sic!)Am pansat-o si ingrijit-o ranile s-au vindecat dar au ramas cicatrici cheloide care din pacate cea de la mana dreapta. i-o dau peste cap, folosim atela!Gasit reprezentanta Medgel in Ro, este vorba de un gel siliconic (cumparam de la farmacie cu 1.4 mil iar la Rafi este 28 euro -14 gr). Cumparat si din SUA creme iar astazi se duce la criogenie sa vada! Zilnic mergem la G Alex pentru kinetoterapie la mana dreapta!Nu santem nici bogati nici saraci dar…ce parere aveti: sa-i dau in judecata? mai ales ca se pare ca au mai infectat zilele astea si alti nou nascuti!!!!!!Sa incerc o alianta cu ei?

Mai multe despre caz, la SURSA !

Despre medicii de la Giulesti mai gasiti si aici !

Maternitatea Giulesti

de bugsbunny » Joi Noi 16, 2006 7:54 pm

daca vrei sa nasti la maternitatea Giulesti…. ei facut o alegere tare proasta.
un singur medic este foarte bun si anume Puia Sorin.
in rest maternitatea e un jeg, e oribil acolo.
e mizerabila maternitatea si in plus nu iti da copilul la pat, inarmeazate cu bani si cu nervi de otel daca vrei sa nasti acolo. te simti ca un animal in maternitatea aia.

“V-am ars copilul pentru l-am uitat in incubator!”. Aceste cuvinte halucinante le-au auzit sambata dimineata parintii unui copilas de numai trei zile. Bebelusul are arsuri profunde pe 20 % din suprafata corpului.

SURSA

Si multe alte povesti de groaza legate de maternitati si de spitale in general, care dateaza nici mai mult, nici mai putin, decat de 20 de ani, de cand democratia de fatada s-a instaurat in Romania. In loc sa vedem ca subfinantarea sistemului de sanatate dateaza de la Revolutie incoace si RESPONSABILI sunt toti politicienii care ard gazul in Parlament, vedem doar un basm cu Frumoasa Adormita…stupid romanian people….care s-a trezit brusc in 2010 ca sanatatea e la pamant. De ce de-abia acum ? Fiindca asa zic mogulizoarele, sovistii, felixacii si cei care ii sustin. Unde au fost pana acum deontologii ? Va spun eu…facand afaceri profitabile cu lamele, vacumtime si alte eprubete aduse de la unguri, pe care le vindeau administratorilor de spitale, care beneficiau de 20% din profit ! Daca s-ar lua la puricat toata aceasta afacere de acum cativa ani…ar fi o revelatie pentru toti…

Este absolut pervers si gretos sa te folosesti de tragedia copiilor, ca sa scuzi 20 de ani de furt calificat si incompetenta politica.

Voluntariatul ca exprimare de sine…

Janet ma saluta bucuroasa de cum deschid usa, imi spune ca i-am lipsit, ma intreaba ce mai fac. Zambesc la randul meu si ii raspund sincer ca mi-a fost teribil de dor de ea in aceste ultime doua saptamani in care nu am putut sa vin la biblioteca fiindca am avut cotul dislocat si simt cum ma invaluie caldura ei interioara, aceeasi caldura pe care am simtit-o cu ceva timp in urma cand am pasit pentru prima oara in cladirea micuta, cu numai trei incaperi ticsite de carti de la un capat la altul.

Atunci mi-a strans mana si mi-a urat “bun venit” ca nou rezident al orasului (oras este mult spus, locuim intr-o asezare de suburbie cu aproximativ 2000 de locuitori in care timpul curge cu mult mai incet decat in orasul mare aflat la 11 mile distanta) si, dupa cateva fraze politicoase, m-a invitat la un eveniment organizat o data pe an la ea acasa… o sarbatoare a toamnei in care se serveste specialitatea locului, o reteta speciala de pui prajit.

Imi aduc aminte ca am ramas uimita atunci de familiaritatea ei, insa in timp mi-am dat seama ca aceasta familiaritate nu are nimic artificial, ci este o deschidere fireasca a unei persoane rafinate care a calatorit pe aproape toate continentele lumii si care acum imparte in timpul saptamanii cu aceeasi pasiune sfaturi de lectura atat copilasilor cu mutre serioase care vin sa imprumute carti cu povesti, cat si adultilor pasionati de romane politiste, in vreme ce in week-end-uri organizeaza lecturi publice din clasici, din poeme si romane consacrate.

Nimeni nu o plateste pentru activitatile de week-end, dupa cum nimeni nu il plateste nici pe Randy care ma saluta scurt dintr-un colt in timp ce incep sa aranjez cartile in liniste, ocupat sa il invete pe un adolescent sa lucreze in Office. La randul sau a invatat sa faca asta candva tot de la un voluntar.

Cat despre mine… nici nu stiu cum s-a intamplat sa-mi ofer ajutorul, pur si simplu am citit anuntul mic de langa biroul lui Janet si i-am spus scurt la un moment dat “I could do that” si astfel, pe principiul “adopt a shelf”, am adoptat un raft al bibliotecii pe care il aranjez ori de cate ori am timp liber… a devenit responsabilitatea mea. Vorba aceea, imbin utilul cu placutul…

Cred ca niciodata nu am simtit ca apartin unei biblioteci ca acum… desi am trecut prin multe. In liceu ma refugiam in sala de lectura a unei biblioteci judetene chiar si atunci cand voiam sa chiulesc de la scoala, in facultate aveam adevarate “ritualuri” de biblioteca… mergeam sa citesc, fie pentru examene, fie pur si simplu “pentru mine”, aproape in fiecare zi. Aveam o ora precisa cand imi beam cafeaua de la un chiosc din apropiere, aveam prieteni “de sala” de lectura, aveam un loc al meu la o masa anume, pe care incercam sa-l “prind” in fiecare zi. Si fiecare biblioteca avea cititorii ei patimasi, oameni care uneori faceau naveta zilnic pentru a veni sa citeasca.

Insa nu am fost rugata niciodata sa pun si eu umarul la ceva, nu am fost intrebata ce interese am… singurele interactiuni de care imi aduc aminte sunt problemele pe care le-am avut cu unii dintre bibliotecarii plictisiti ce nu intelegeau uneori de ce le solicitam atatea carti, deranjandu-i din vegetare. Asa ca acum cand a inceput sa imi placa voluntariatul, privesc inapoi si imi dau seama cate posibilitati am pierdut… ce usor ar fi fost sa mi se solicite ajutorul si sa-l ofer.

Ideea de voluntariat aici este una foarte serioasa, inca din clasele primare copiii sunt incurajati sa participe la astfel de activitati. Mie mi s-a potrivit acest ajutor mic dat bibliotecii, insa sunt oameni care organizeaza din placere evenimente in care implica toata comunitatea (de la jocuri de baseball pana la serbari gen “zilele orasului”) sunt studenti care in urma unei selectii riguroase sunt incurajati sa lucreze pentru decani pro-bono, numai pentru a dobandi experienta, sunt mici formatii de muzicieni amatori care incanta o mana de oameni stransi intr-o sala a scolii vineri seara, sunt grupuri de persoane si fundatii care ajuta persoanele aflate in nevoie (de la nevoi materiale si pana la situatii de viata, de tipul pierderea unei rude / prieten, divort, etc.).

Nimeni nu protesteaza si nimeni nu considera ca astfel este folosit, dimpotriva, a fi voluntar, a fi implicat intr-o activitate care ti se potriveste si care te face sa te simti bine, este si un motiv de mandrie.

A trebuit sa trec oceanul pentru a-mi da seama cat de departe este voluntariatul de munca patriotica si cata bucurie iti poate oferi ideea de a face ceva conform cu pasiunile tale care ii ajuta si pe altii in acelasi timp. Cat de ok este sa te exprimi pe tine insuti facand ceva care nu-ti aduce niciun beneficiu material, insa care iti reflecta interesele si personalitatea. Ciudat, nu-i asa?