Posted tagged ‘biserica’

MASTURBAREA ESTE LEGALA?

September 23, 2009

Masturbation-1

Azi, ieri si alaltaieri, de fapt in fiecare zi, ma masturbez singur in casa, pana imi pierd mintile. Am 17 ani, bube pe fata si nici o fata nu se uita la mine. Cu tata n-am curaj sa vorbesc, m-ar plesni de nu m-as vedea! Mamei…ce sa-i mai zic, saraca, si asa are destule pe cap.

Colegi de-ai mei umbla cu vagaboande mai mari ca ei. Unul a fost si bolnav. Ceva cu cruci in sange. Zice ca a luat antibiotice, dar noi stim ca nu s-a vindecat. Cu colegele mele de clasa nu pot sa merg, cica au facut educatie sexuala cu mamele, la scoala ne-au venit pliante, au inteles ca e primejdios sa faci sex cand esti minor, neprotejat, cu parteneri alesi aiurea.

Si eu ce ma fac? Ma masturbez, cu gandul la goeleta Dunarea, dar am in fata ochilor doar bricul Mircea…

7759_i-can-see-you-masturbating-posters2

Am reviste, filme, sunt dotat! O fi pacat sa te masturbezi? Nu l-am intrebat pe preot. Nici n-am curaj sa spun cuiva… Fac bube pe fata, stau si ma uit la filme, citesc reviste, imi curg balele…

Noaptea am polutii, mama s-a prins, dar ce sa faca? Toata lumea tace, desi cred ca si tata stie. Nimeni din casa insa, nu discuta subiectul asta. E tabu.

Tata s-o fi masturbat si el? Dar bunicul? Sau numai generatia mea e asa de pacatoasa?

E legal, sau ilegal?

E pacat sau nu-i pacat?

Si eu, eu ce ma fac?

Mesaje din Harghita si Moldova

September 15, 2009

Daca v-ati interesat ce sunt COPOSESORATELE sau COMPOSESORATELE, ati aflat deja ca proprietarii terenurilor care formeaza un coposesorat hotarasc destinatia terenurilor si a veniturilor obtinute. Fiecare membru are drept de vot in functie de suprafata si valoarea terenului cu care a contribuit la coposesorat. La fel e si cu veniturile. Fiecare primeste bani proportional cu contributia adusa. Din banii primiti, isi intretin familiile si COMUNITATEA. La sfarsitul toamnei, fiecare primeste o hartie, unde precizeaza ce anume doreste sa sponsorizeze: scoala, spital, biserica, primarie, etc si cuantumul respectiv. Nu este asta AUTONOMIA LOCALA? Unde este UDMR in aceasta formula????

Se primesc subventii europene pentru FANETE. Cel mai bine platita este OTAVA.  Otava este prima coasa. Din a doua coasa rezulta FANUL. Un reprezentant al autoritatii care da subventia, verifica cu rigurozitate terenurile: daca sunt bine intretinute, daca coasa a fost facuta la timp si ca la carte, etc. Altminteri nu da banii. Ce credeti ca se face cu OTAVA si cu FANUL rezultate? SE EXPORTA!! Unde? In tarile care cresc animale bio, care apoi ni le exporta noua, romanilor, la preturi EUROPENE…

Minunat, fabulos, nu?!

Septelul Romaniei este egal cu 2 vaci, 3 oi si 4 purcei. Ce rost are sa crestem animale, noi, cand le putem cumpara la preturi uriase, de la altii??? De ce sa nu vindem padurile, petrolul, aurul, terenurile si chiar iarba, care sunt date de D-zeu?

Ce nu s-a vandut, s-a dat bisericii, pentru notabila ei contributie la suveranitatea si stabilitatea statului…

Cu aceste cuvinte m-am auto-propulsat direct in Moldova, cu doar 150 de kilometri mai sus de Harghita. La Agapia.

Frumoasa tara, Romania!!

Trecem pe langa indicatorul: “Spre padurea de argint” a lui Mihai Eminescu. Oprim. Ne uitam de jur imprejur. Unde sa fie? Vax, nu vedem nimic. Abia mai tarziu, la vila, gazda se mira si ne spune ca am trecut pe langa padure.

Dimineata, cand trecem iar pe acolo, vedem “padurea”. Cca 400 de mp ingraditi, de mesteceni. Da, ingraditi, e gard de jur imprejur. Un fel de curte.

Ni se umezisera ochii la gandul ca vom calca pe urmele lui Eminescu si, cu putin noroc vom privi Luna, regina noptilor eminesciene, la fel ca Eminescu, la inceputul secolului 19.

In 2009, sedeam precum catelusii si udam gardul cu care este inconjurat MORMANTUL PADURII EMINESCIENE. 400 de mp de mormant…

Si a’propos de udat garduri: mai sus, spre Manastirea Neamt, Gura Humorului, nici sa te usurezi dupa un copac nu mai poti. Dealuri, paduri, lacuri, INGRADITE si la loc vizibil, panouri pe care citesti: ” Proprietate privata. Mitropolia Moldovei si Bucovinei”.

Ei, nu zau!! De unde frate? De unde mostenirea asta uriasa??? Din hrisoavele lui Stefan cel Mare? Sau de la Burebista?!

Si poate n-as avea nimic impotriva ca biserica sa fie depozitarul si administratorul averii Romaniei, daca n-as vedea cum taie si exporta cheresteaua!

Biserica este o INSTITUTIE A STATULUI ROMAN. Platita din impozitele noastre, din BUGET. Ce da inapoi biserica, statului care o INTRETINE PE BANI GREI?

Biserica ESTE SCUTITA DE LA PLATA ORICARUI IMPOZIT!!

Deci, ce primeste statul de la biserica, pentru ca i-a dat voie sa administreze si sa foloseasca paduri, dealuri, pastravarii, etc, etc???

Casa memoriala Mihail Sadoveanu este langa gardul unei astfel de proprietati. Nu stiu daca si casa memoriala a fost data bisericii, dar prisaca, lacul si padurea despre care ati citit in cartile lui Sadoveanu, DA!! Dumbrava minunata este acum a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei! Te uiti peste gard, iti imaginezi locurile si atat. Restul, citesti daca vrei amanunte…

La schimb, Mitropolia, a dat statului si oamenilor, (nu stiu din ce bani construita) cea mai kitsch-oasa biserica din cate am vazut: SIHASTRIA NOUA.

Aflata in spatele SIHASTRIEI VECHI, este monstruoasa!

Uriasa, fara pic de intimitate, opulenta, pictata in culori tiganesti, marmura pe jos, candelabre cu strassuri, incalzire centrala (probabil pe lemne), iconostas lucrat la strung. Langa intrare, pe peretii interiori, sunt pictati TEOCTIST, un reprezentant al bisericii din Constantinopol, si actualul DANIEL. Mari, cat statuia lui Zeus, tineri si frumosi, precum sfintii ucenici…

In stanga bisericii kitsch-oase care m-a ingrozit, ascunsa de privirile curiosilor, o curte de 3-4000 de mp. In curte, siruri-siruri de stive de lemne, inalte cam de 2 m, cu mici acoperisuri din sindrila. In partea dreapta, calugarii spalau butoaie si stivuiau cosuri din nuiele. Am priceput intr-o secunda ce se pregateau sa faca.

Plec scarbit, ingrozit, nu inainte sa dau cu nasul in targul de icoane si alte obiecte de cult, aflat in curtea celor doua manastiri, Sihastria Veche si Sihastria Noua. Icoane pictate la fel de kitsch-os, unele doar cu hartie lipita pe lemn sau plastic. Un calugar numara un teanc de bani si il prinde cu elastic. Din spirit evlavios nu am facut ca Isus la Templu. Dar am inteles de ce s-a lasat crucificat…

Am inteles furia lui. Dar dupa 2000 de ani, NU INTELEG PROSTIA OAMENILOR!

Cat timp statul va mai plati pe acesti nenorociti, cat timp ii va mai scuti de impozite? Cat ne vor mai spolia pe noi, ca sa-i plateasca pe ei? Ce face biserica la schimb?

Face soboare de preoti, ne dau cu busuioc in cap de sarbatori, la inceputul scolii, binecuvanteaza automobile, cladiri, evenimente, fara ca vreo biserica sa se ocupe de saraci, orfani, drogati, femei violate, neveste batute…

Nu exista scoala, parc, spital, construit de biserica, din banii ei, intretinute macar de biserica.

Ce da inapoi biserica oamenilor, statului????

Va las, nu inainte sa va salut cu caldura. Pe data viitoare!

Un imperiu mediatic in buzunarul de la haina

September 7, 2009

internet

Manifestul retelei web a fost conceput de jurnalisti si bloggeri germani, preocupati de modul in care functioneaza noile forme de raspandire in masa a informatiei. El a fost publicat luni 7 septembrie, cu putin inainte de ora 12.00. Brusc, www.internet-manifest.de n-a mai putut fi accesat. Acum, site-ul e din nou activ si intens comentat. Mai jos, facem un rezumat al manifestului in care se proclama dreptul inalienabil la libertate al Internetului, considerat „un imperiu mediatic, in buzunarul de la haina“.

1. Internetul e altfel. El produce public nou, alte modalitati de schimb al informatiei si alte tehnici culturale. Mass media traditionala trebuie sa-si adapteze modul de lucru la noile realitati tehnologice, in loc sa le ignore sau sa le combata.

2. Internetul e un imperiu mediatic in buzunarul de la haina. Web-ul creeaza o noua ordine in sistemul mediatic, depasind limitele si oligopolurile acestuia. Publicarea si difuzarea continutului mediatic nu se mai face cu investitii mari. Doar calitatea jurnalistica mai diferentiaza jurnalismul, de simpla publicare de continut.

3. Internetul este societatea. Retelele sociale, Wikipedia sau Youtube au ajuns prezente tot atat de firesti, ca si telefonul sau televizorul. Daca vor sa existe mai departe, concernele mass-media trebuie sa inteleaga lumea in care traiesc consumatorii si sa isi adapteze la aceasta formele de comunicare, printre care si dialogul.

4. Libertatea Internetului este inalienabila. Arhitectura deschisa a Internetului nu poate fi schimbata in functie de interese economice sau politice, care in spatele asa-numitului „interes public“ incearca sa cenzureze accesul liber la informatie, pe web.

5. Internetul inseamna victoria informatiei, un mediu prin care individul se poate informa mai bine ca niciodata.

6. Internetul schimba si imbunatateste jurnalismul.

7. Reteaua inseamna relationare. Cine nu foloseste link-urile, se autoexclude din discursul social.

8. Agregatoarele si masinile de cautare stimuleaza jurnalismul documentat, de calitate. Marcand referintele prin linkuri sau citate, devine posibila „cultura discursului social din retea“.

9. Internetul e noul cadru al discursului politic, stimuland dezbaterea si participarea activa a opiniei publice.

10. Noua libertate a presei se numeste libertate de opinie. Dispar granitele tehnologice intre amatori si profesionisti, diferenta nu se mai face intre jurnalism platit si neplatit, ci intre jurnalism de buna sau proasta calitate.

11. Candva, la inventarea tiparului, Biserica si alte institutii avertizau impotriva valului de informatie necontrolata. Jurnalistii, enciclopedistii si pamfletarii au dovedit atunci ca mai multa informare duce la mai multa libertate, pentru cetatean si pentru societate, lucru valabil si in ziua de azi.

12. Traditia nu e un model de lucru. Internetul, ca mediu extrem de concurential, cere adaptarea modelelor de afaceri la structura din reteaua web.

13. In Internet, dreptul de autor sau producator nu trebuie incalcat. Mecanismele de difuzare depasite trebuie inlocuite cu noi modele de distributie si acordare de licente. „Proprietatea obliga“.

14. Timpul unui cititor, ascultator sau spectator are valoare. Oferta publicitara este transmisa prin retinerea atentiei asupra unor continuturi jurnalistice transmise online. Acesta e principiul de baza al finantarii jurnalismului, alte forme de refinantare urmeaza sa fie descoperite si experimentate.

15. Textele, sunetele si imaginile nu mai trebuie sa fie efemere, in retea. Ele vor ramane la dispozitie, constituind o arhiva a istoriei contemporane. Jurnalistii trebuie insa sa aiba in vedere eventuale interpretari ale informatiei si greseli ce trebuie corectate.

16.  Internetul scoate la iveala o mare cantitate de marfa amorfa. Din aceasta, rezista doar cine ofera jurnalism credibil si deosebit, deoarece pretentiile consumatorilor de informatie au crescut.

17. Toti pentru toti. Web-ul e o infrastructura superioara de interactiune sociala. „Generatia Wikipedia“ stie sa evalueze credibilitatea unei surse, sa verifice si sa evalueze stirile. Jurnalistii trebuie sa respecte aceste calitati si sa intre in comunicare cu „receptorii“, folosindu-le cunostintele. Nu mai e momentul jurnalistului atotstiutor, ci al celui care comunica si intreaba.
Markus Beckedahl
Mercedes Bunz
Julius Endert
Johnny Haeusler
Thomas Knüwer
Sascha Lobo
Robin Meyer-Lucht
Wolfgang Michal
Stefan Niggemeier
Kathrin Passig
Janko Röttgers
Peter Schink
Mario Sixtus
Peter Stawowy
Fiete Stegers

Preluat de pe Hotnews

http://economie.hotnews.ro/stiri-it-6119844-moartea-ziaristului-atotstiutor-aparut-manifestul-internetului-17-puncte.htm


%d bloggers like this: