Posted tagged ‘afaceri’

Nu mai pot! Nu se mai poate!

September 19, 2009

blind_justice

Toţi cei care mă cunosc pot atesta că sunt un tip greu de scos din sărite. Moştenire genetică, deh.

Dar acum, chiar că nu mai pot răbda. Trebuie să urlu, să scuip , să înjur. Să mă descarc.

Ni s-au suit magistraţii-n cap. Nu guvernului, nu parlamentului, nu preşedintelui. Ci nouă, plătitorilor de taxe. Taxe din care dânşii îşi iau cota cu o nesimţire cruntă. În urmă cu nişte ani, ministrul de atunci al justiţiei (Valeriu Stoica), le înglobase în salariu sporul de risc şi solicitare neuro-psihică, pe care singuri şi l-au atribuit.  Acum şi l-au dorit din nou. Deşi s-a acţionat împotriva legilor firii, l-au primit. Din nou. Nu le e destul. Vor şi recunoaşterea magistraturii ca primă putere în stat.

În răstimpul grevei magistraţilor  şi din cauza acesteia, economia (aşa cum o ştim în condiţiile crizei, adică ciungă şi oloagă) a suferit pierderi suplimentare de zeci de miliarde de €. Adică, echivalentul datoriei externe a ţării. Cine să-i dea în judecată pe magistraţi? Cine să-i judece?

Cine îi va judeca pt încălcarea drepturilor cetăţeneşti ale justiţiabililor? Cine îi va judeca pentru încălcarea drepturilor omului?

Nici acum, după ce şi-au văzut satisfăcute toate revendicările salariale (nemeritate, repet) nu vor să înceteze greva. Ce naiba mai vor? Cu venitul net lunar al unui judecător, un întreprinzător şi-ar putea deschide o afacere fără să apeleze la vreo bancă.

Se plâng de numărul mare de cauze aflate pe rol, dar evită să precizeze motivul pentru care amână acelaşi dosar câte 15 ani. Ar fi fost mult mai puţin solicitaţi “neuro-psihic” dacă ar fi pus rezoluţiile la timp.

Chiar nu se poate găsi o soluţie la această problemă? Nu poate guvernul promova prin procedură de urgenţă abrogarea inamovibilităţii impuse de duetul Iliescu-Iorgovan?

Sa invatam sa dansam a la Plesu !

August 14, 2009

Nu, nu este o varianta de avarie a constatarii ca procentul de inteligenta prost folosita creste asa cum au constatat americanii comparand combatantii in razboiul din Vietnam si cel din Irak. Este doar un indemn la care ii invita Andrei Plesu in filmuletul de mai jos, pe cei care nu se preocupa de afaceri de tip capitalist karaokian, ca doar nu poti sa tii trei pepeni intr-o mana..sau sa te incolonezi cumva, nici macar la biblioteca Academiei sau la vreo Aula Universitara, fie ea de.. stat sau de.. privata !

Cadenta, asa cum spune filosoful care marturiseste cu multa candoare ca fiecare dintre noi are o zona de prostie, marturisindu-si-o pe-a lui din domeniul afacerilor trebuie degraba inlocuita cu ritmul, fiindca-i muzical, ca doara tactul e totul in afaceri ( ar merge ca unsa si analogia cu descendenta paterna) atunci cand prinzi ritmul.
Sunt aproape convinsa ca fiecare dintre noi s-a lovit de un proaspat imbogatit, care ne-a stricat ritmul biologic cuminte si intelept aruncand banii…fara numar…

Si ca tot veni vorba..nu ma pot abtine..ce-ar fi lumea afacerilor fara experti de genul unui chirurg ajuns primar, care in vremuri nu prea indepartate salva vieti punand capat amigdalitelor pultacee, determinat astazi, sa capete o noua expertiza a ceasurilor poleite menite a atrage atentia metropolitanilor cu un cucu-cucu similar cu fluieratul dupa dame in splendid obicei dambovitean ?
Spre deosebire de Lucian Blaga, care spunea despre Platon ca a ajuns filosof din sculptor, primarul nu da semne ca ar putea deveni la randul lui un filosof al administratiei urbei, ci mai curand un baiat de firme…cu sponsori, capitalist de tip karaoke  cantand dupa ureche..

Un alt expert, sprintarul cu nume de floare de categorie usoara…vrea sa bata matahala cotrocenilor si sa inceapa dansul ca mireasa singur la palat..
Hmm…ce umor are intaiul petrolist al tarii !

Daca n-ai umor, nu te descurci in hatisurile capitalismului de karaoke de astazi, chiar daca ii copiezi vestimentatia lui Plesu in armonie cu tot si toate, fiindca nu haina face pe om, ci impreuna personalitatea.
Este absolut delicios speach-ul sau de la lansarea cartii de Funky Business a lui Jonas &  Kjell, prezentata cu un umor devenit crescendo, de la cele mai joase octave, pana la cele mai inalte. Se vede ca stie a dansa ! De altfel si tinuta a fost asortata in culoarea albastra a celor spuse, dovedind ca este omul care nu coboara la trivialitati pragmatice, decat poate pentru a-i invata pe ceilalti sa danseze si sa se identifice igienic de la distanta…de zona de prostie.
Din pacate pentru noi, nu toata lumea este Petre Tutea si nici Andrei Plesu.
Asa ca maestre…chapeau bas !

Comentariu inspirat din alocutiune….


%d bloggers like this: