Am trecut la nivel 2.0

Pe http://live.nasul.tv/ de luni pana vineri de la ora 00.00-01.00 si in reluare dimineata intre 8.00-9.00.

Astept toti bloggerii sa foloseasca aceasta oportunitate. ­čÖé

Advertisements
Explore posts in the same categories: usa negasita

Tags: , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

33 Comments on “Am trecut la nivel 2.0”

  1. depemures Says:

    Alexa,Alexa …te-ai inhamat la un program extraordinar.Felicitari!!! Atat. Mai departe stiti voi ce sa faceti acolo. Din respect pentru tine si echipa,te rog sa citesti articolul http://almanahelegoagal.blogspot.com/2012/05/kalinka-dumitrescu.html
    Mi se pare ca sunt cel putin doua nume care ar trebui sa devina subiect de discutie/analiza in redactie si nu numai. Bafta !!! Cu aceeasi consideratie si simpatie !

  2. In timpul mersului, va rugam sa va tineti de bare Says:

    Penibil.

  3. mayausa Says:

    Alexa, perversitatea ataca doar pe la spate. Nu are curajul sa te priveasca in ochi. Pentrua asata ai nevoie de demnitate, iar cum spuneam si in alte postari, la Nasul pe bog, demnitatea este o notiune total necunoscuta acestor perversi.

    Imi place emisiunea ta si te urmaresc cu interes. Eu sunt avantajata si de fusul orar… ­čÖé ­čśë

  4. depemures Says:

    Alexa, ­čÖé lasa-i sa “innoate“ ­čśÇ Nu-ti irosi timpul . ­čÖé

  5. Sfarma -Piatra Says:

    Alexa,arati excelent !!! ­čÖé
    Da’ Nasu’ unde e ?
    A emigrat ? ­čÖé E mai bine sa fi singura pe ecran,decit cu copilu’ ala batrin linga tine ! ­čÖé

  6. discutabil.indiscutabil Says:

    cand mergi cu trenul exista un anunt ceva de genul, “in caz de pericol spargeti geamul”, prin urmare vin si te intreb:
    Daca in timpul emisiunii, exista niste idoti care au idei si care iti urmaresc emisiunea in direct, unde se pot salva pe ei insisi trimitandu-ti ideile?

    dupa emisiune n-ar mai avea farmec si cred ca nici utilitate.

    eu retin ca am incercat si chestia formul, parca si pe facebook am scris in ceva randuri, si tot degeaba

    am avut senzatia ca scriu in fantana sau ca scriu cu o sintaxa neagreata.

    zic sa te hotarasti la un singur “canal” care sa-l citesti de pe laptop in pauza publicitara. c-o fi blog, c-o fi formum c-o fi facebook, decat multe, unul si bun

    daca tot am primit notificare despre release 2.0 am zis sa-ti scriu despre postiile astea in singura sintaxa cu care ma simt bine.

  7. rodica Says:

    Buna Alexa,
    am ajuns in sfarsit acasa,obosita moarta,oricum te felicit pentru tot ceea ce faci(desi nu ti-am urmarit decat pe sarite emisiunile din cauza lipsei de timp si a receptziei proaste cu stickul vodafone ­čść ) iti doresc din inima mult,mult succes inca odata,esti minunata! ­čść fara sa te ‘magulesc’ (pe romaneste zis) f.serios.
    te imbratisez.,
    cu multa dragoste
    rodica

    • alexa Says:

      Te imbratisez Rodica! ­čÖé Multumesc mult. Sa stii ca nu am impartit cu nimeni bomboanele. ­čśÇ

      • rodica Says:

        ­čść ­čść ­čść esti o scumpa,m-ai facut sa rad desi cand am inceput sa le povestesc colegilor de la cursul meu de engleza ce am vazut in Romania si cum este mi-au dat lacrimile,fiindca sunt adevarate,si ma doare sufletul de toata amaraciunea pe care am vazut-o in jurul meu,ca om simplu.
        Incredibil de ce fac si au facut politicienii @co.
        xxx

        • rodica Says:

          scuze ptr.repetarea cuvantului ‘vazut’ sunt mereu obosita,aseara am sosit si azi am stat cu nasul in carte toata ziua pentru ultimul test ­čść (asta este aici invetzi si la 70 de ani nimeni nu are bai cu tine,la noi fac alte bazaconii in loc sa invetze ce e util ptr.societate)

  8. JoeB Says:

    Buna Alexa,

    Chiar trebuie sa vorbim…

    Cu drag,
    JoeB
    ——

    Iti mai trimit ceva:

    “Manole despre trei fenomene ale timpului: invazia vertical─â a bar┬şbarilor (expresia e a lui Rathenau), domnia pro┼čtilor, tr─âdarea oamenilor cumsecade. Primul: n─âv─âlesc nu barbarii din alte continente ci, de jos ├«n sus, derbedeii. Barbarii ace┼čtia preiau locurile de conducere. Al doilea: au sosit ÔÇô pur ┼či simplu, ├«n sensul cel mai categoric ÔÇô pro┼čtii ┼či incul┼úii la putere ┼či ├«n ciuda tuturor legilor economice ┼či tuturor regulilor politice fac prostii, ca ni┼čte ignoran┼úi ce se afl─â. Al treilea: ├«n loc de a se ├«mpotrivi, oamenii cumsecade adopt─â expectative binevoitoare, se fac c─â nu v─âd ┼či nu aud, pe scurt tr─âdeaz─â. Nu-┼či fac datoria. Impar┼úialii ┼či ├«ncrez─âtorii ├«nregistreaz─â ┼či tac. Sunt cei mai vinova┼úiÔÇŁ. *** ÔÇ×S─â vedem, ├«i zice Coufontaine lui Turelure, ce va s─â ias─â c├«nd lumea afec┼úiunii ┼či ├«ncrederii va fi ├«nlocuit─â cu lumea concuren┼úei.ÔÇť Se prea poate ca ┼či ├«n lumea veche m├«ngiietoarele cuvinte afec┼úiune ┼či ├«ncredere s─â fi sfir┼čit prin a se goli de con┼úinut, s─â fi ajuns formale ca at├«tea altele. Dar de v─âzut am v─âzut noi ce ├«nseamn─â o lume ├«ntemeiat─â numai pe concuren┼ú─â, lumea c─âreia urma┼ča ei dialectic─â i-a pus capac venind cu noile ei temeiuri: ura, invidia ┼či b─ânuiala.” (Nicolae Steinhardt)

  9. JoeB Says:

    Si pentru ca eu cred ca vei fi de acord si cu aceste analize extrem de pertinente, ti-le trimit.

    http://viitorulesteverde.wordpress.com/2012/05/08/ilie-serbanescu-badpolitics-despre-fmi-votul-greciei/

    Ar fi o pierdere sa nu le citesti.

    Cu drag,
    JoeB

  10. JoeB Says:

    Sper sa-ti placa si asta:
    ÔÇťIn a society in which nearly everybody is dominated by somebody else’s mind or by a disembodied mind, it becomes increasingly difficult to learn the truth about the activities of governments and corporations, about the quality or value of products, or about the health of one’s own place and economy.
    In such a society, also, our private economies will depend less and less upon the private ownership of real, usable property, and more and more upon property that is institutional and abstract, beyond individual control, such as money, insurance policies, certificates of deposit, stocks, and shares. And as our private economies become more abstract, the mutual, free helps and pleasures of family and community life will be supplanted by a kind of displaced or placeless citizenship and by commerce with impersonal and self-interested suppliers…
    Thus, although we are not slaves in name, and cannot be carried to market and sold as somebody else’s legal chattels, we are free only within narrow limits. For all our talk about liberation and personal autonomy, there are few choices that we are free to make. What would be the point, for example, if a majority of our people decided to be self-employed?
    The great enemy of freedom is the alignment of political power with wealth. This alignment destroys the commonwealth – that is, the natural wealth of localities and the local economies of household, neighborhood, and community – and so destroys democracy, of which the commonwealth is the foundation and practical means.”
    (Wendell Berry, The Art of the Commonplace: The Agrarian Essays)

  11. rodica Says:

    salut Alexa,
    tare greu pot sa iti raspund,nu stiu ce se intampla mi se blocheaza pagina …trebuie sa mai discutam despre asta eventual iti voi da un PM.
    xxx

  12. rodica Says:

    bafta la emisiunea din seara asta!
    incerc sa te vad in reluare maine dim.azi am fost la serv.si deja e tarziu.

  13. JoeB Says:

    Buna Alexa,

    nu stiu daca email-il functioneaza sau nu.

    Iti mai trimit o analiza extrem de pertinenta a Dr. Ovidiu Hurduzeu (USA)
    ——-
    Hai sa lamurim lucrurile, vad ca exista inca multa confuzie. Tot auzim despre “pietele de capital”. Nu cumva sa suparam “pietele”! “Pietele” sunt prezentate precum tancurile sovietice asteptand cu motoarele duduind sa invadeze Romania. Pentru ” a satisface pietele” nu ni se cere Bucovina sau Basarabia ci “sa implmentam” programe de “austeritate” (Sunt curios sa stiu cu cat au fost taiate salariile profesorilor dupa dictatul de la Viena). Daca tancurile sovietice erau o prezenta “palpabila”, “pietele” sunt doar o smecherie conceptuala care ascunde entitatile reale: bancile, marile corporatii, fondurile de pensii, companiile de asigurari, fondurile speculative, indivizi hiperbogati gen Soros. Dupa cum a spus acad. Yvan Allaire la conferinta “Statul versus piete”, pietele financiare nu sunt piete reale. Scapate de sub control, devin un instrument deosebit de toxic. Din motive pe care nu le discut aici, bancilor&Co. li s-a permis de catre guverne sa se lanseze in speculatii cu obligatiuni/ imprumuturi garantate prin active (asset backed securities) si derivate financiare. Cand cei care s-au imprumutat “pe baza doar de buletin” au inceput sa nu mai dea inapoi banii bancilor, valoarea acelor active (valori imobiliare, terenuri) s-a prabusit. Bancile, stiind ca fiecare dintre ele au dat imprumuturi care nu mai pot fi recuperate, au incetat mai aiba incredere una in alta, sa se mai imprumute una pe alta, producand o inghetare a creditului. Cum toata economia lumii merge pe credit, inghetarea lui ar fi produs o criza economica extraordinar. Solutia a fost ca guvernele sa intervina si sa dezghete creditul prin imprumuturi GRATUITE acordate principalelor banci (care nu mai aveau incredere sa tranzactioneze una cu alta, adica sa-si acorde reciproc imprumuturi). De asemeni, guvernele au garantat imprumuturile asa incat bancile sa poata reinceape activitatea de creditare. In al treilea rand – si aici este foarte interesant – GUVERNELE S-AU IMPRUMUTAT MASIV de pe “piete” asa incat camatarii sa aiba cui sa imprumute FARA RISC si CU MAXIM PROFIT ( de ce sa-i imprumut bani lui Gica sa-si deschida o covrigarie cand pot sa imprumut statul roman fara nici un risc?) Si uite asa, guvernele au repornit un sistem de creditare PRIVAT prin enorme cheltuieli publice. Pana acum toate bune si frumoase (pentru banci). Problema este ca pisica moarta a fost aruncata in curtea guvernelor care s-au vazut deodata cu enorme datorii. Observati cum datoria Romaniei s-a triplat “inexplicabil” peste noapte. Bancile au inceput sa fie ingrijorate de faptul ca unele tari nu ar mai putea sa returneze imprumuturile. Drept consecinta, au inceput sa faca presiuni asupra guvernelor prin agentiile de rating sau impunandu-le “masuri de austeritate”. A “satisface pietele” inseamna sa-i multumesti pe camatari. Numai ca, strangand surubul, guvernele prin masurile de “austeritate” au starnit mania popoarelor ( ma refer la “popoare” nu la populatii care le poti calca in picioare fara sa cricneasca). Infricosati, camatarii au marit presiunea asupra popoarelor, cerand si mai multa austeritate, marind astfel si mai mult mania populara. Ne aflam intr-un cerc vicios. Guvernele au actionat si mai actioneaza inca precum niste iepuri prinsi in lumina unei viitoare Apocalipse. Solutia este sa rupi pisica in doua si sa le dai papucii camatarilor in stil argentinean. Doar niste oameni DIN AFARA SI IMPOTRIVA SISTEMULUI ar putea s-o faca.
    —————

  14. rodica Says:

    da f.interesant,multzumesc Alexa!
    xxx

    • rodica Says:

      asa este ,nici nu stii cat imi place si ce mult adevar spune plancarda respectiva,niste oameni fara inima,fara pic de suflet i-as numi,rusine sa le fie!
      Alexa mergi inainte,fiindca ceea ce faci ,faci bine!
      Bravo tzie!
      Te astept si pe la mine pana in iulie….
      mii de imbratisari!

  15. JoeB Says:

    http://mirceaplaton.com/html/articole_tara.html
    1. De c├ónd ├«n Rom├ónia nu se mai produce nimic, a crescut num─ârul locurilor de munc─â ├«n “servicii”. Scan─âm ┼či suntem scana┼úi. Vindem ┼či suntem v├óndu┼úi. De aceea Mihai R─âzvan Ungureanu a putut fi deta┼čat at├ót de u┼čor de la c├órma unui serviciu la cea a economiei bazate pe servicii. F─âcea, ca tot omul, un serviciu celor care nu ne las─â s─â fabric─âm dec├ót reputa┼úii.

    ┼×tirea c─â Tractorul Bra┼čov (├«ntemeiata ├«n Rom├ónia anilor ’20 ca fabric─â de avioane!) va deveni mall Auchan m-a f─âcut s─â m─â ├«ntreb ├«nca o dat─â dac─â guvernan┼úii acestei ┼ú─âri nu pot sau nu vor. Boala vacii nebune a ap─ârut ca urmare a faptului c─â vacile sunt hr─ânite cu alte vaci (nebune), transformate industrial ├«n granule furajere. Guvernan┼úii no┼čtri au ├«nnebunit autofuraj├óndu-se cu granulele, cu h─âlcile, cu ciozv├órtele toxice ale unei Rom├ónii pe care tot ei au ├«mbolnavit-o, poluat-o, corupt-o.

    Cum poate crede cineva c─â drumul spre stabilitatea economic─â ┼či s─ân─âtatea social─â ale unei ┼ú─âri trece prin transformarea unei fabrici ├«n mall ┼či complex de locuin┼úe e dincolo de priceperea mea. Poate c─â mallul va func┼úiona ca centru de distribuire a ajutoarelor sociale, iar complexul de locuin┼úe va deveni azil de noapte pentru muncitorii bra┼čoveni r─âma┼či f─âr─â locuri de munc─â. Da, ┼čtiu, mi se va spune c─â mallul va furniza locuri de munc─â. Locuri de munc─â temporar─â, trist─â ┼či prost pl─âtit─â. Locuri de munc─â ├«n “servicii”, c─â de produs pot produce doar al┼úii: cei care ne v├ónd idealul locurilor de munc─â ├«n “servicii”.

    2. S─â lu─âm, de exemplu, cazul Germaniei, cea mai puternic─â economie a continentului ├«n momentul de fa┼ú─â ┼či ┼úar─â al c─ârei guvern pare dedicat celei mai austere economii de pia┼ú─â. Funda┼úiile partidelor de guvern─âm├ónt din Germania – Karl Adenauer (a partidului Cre┼čtin-Democrat) ┼či Hans Seidel (a partidului Social-Cre┼čtin) [1] – s-au remarcat ├«n ultimii ani prin sus┼úinerea ideilor, programelor, partidelor ┼či funda┼úiilor neoliberale din Rom├ónia. [2] PDL, FCD, Noua Republic─â, B─âsescu, Baconsky, ├«n fine, orice prieten al privatiz─ârii cu orice pre┼ú a Rom├óniei a fost un prieten al funda┼úiilor de (centru)dreapta din Germania. Printre funda┼úiile care au pus um─ârul financiar la coagularea unei elite pro-neoliberale ├«n Rom├ónia s-a aflat ┼či Funda┼úia Volkswagen, care ├«n 1998 a donat 1,000,000 de m─ârci Colegiului Noua Europ─â, pepiniera mini┼čtrilor de externe PDL Adrian Cioroianu, Teodor Baconsky ┼či Mihai R─âzvan Ungureanu (de asemenea prim-ministru ex-Terminator) ┼či a piticilor moral, intelectual ┼či neoliberal de sub fusta Albei ca Z─âpada. Dar adev─ârul e c─â prosperitatea Volkswagen e rodul controlului statului asupra firmei.

    3. VW a fost ├«nfiintata ├«n 1937 sub denumirea de “Compania pentru Dezvoltarea Volkswagenului German”. ├Än 1938 a fost incorporat─â sub denumirea de Volkswagenwerk GmbH. Imensele costuri de proiectare a ma┼činii ┼či de construire a fabricii din Wolfsburg au fost asumate de statul nazist. Hitler era personal interesat ├«n construirea de c─âtre germani, la concuren┼ú─â cu americanii care de┼úineau firma rival─â Opel, a unei ma┼čini ieftine pentru “rasa superioar─â”. Piatra de temelie a fabricii VW din Wolfsburg a fost pus─â de Hitler ├«nsusi, iar actele fondatoare ale companiei prevedeau c─â VW e o firm─â de utilitate public─â, non-profit, care urma s─â pun─â ├«n aplicare ordinele Fuhrerului cu privire la “manufacturarea, proiectarea ┼či punerea ├«n v├ónzare a ma┼činii VW”. [3]

    ├Än perioada r─âzboiului (1939-45), VW a construit mai ales vehicule militare, dar ┼či 50,000 de ma┼čini. Goring a folosit fabrica pentru a repara avioane Junker 88 ┼či pentru fabricarea de bazooka ┼či rachete V1. Din 1941, VW a folosit ca for┼ú─â de munc─â ieftin─â prizonieri din lag─âre, pu┼či sub supraveghere SS. [4] Dup─â cum noteaz─â Simon Reich, compania a prosperat datorit─â unui ne├«ncetat influx de lichidit─â┼úi, accesului discre┼úionar la materii prime ┼či de┼úinu┼úilor folosi┼úi ca for┼ú─â de munc─â ieftin─â. [5] Dac─â ├«n primii doi ani VW a ├«nregistrat pierderi de 18,000,000 de m─ârci, ├«n 1943 ├«nregistra deja un profit de 10,000,000 de m─ârci. La ├«nceputul lui aprilie 1945, ├«n fa┼úa ofensivei trupelor americane, conducerea fabricii din Wolfsburg a ars toate documentele incriminatoare ┼či a fugit ├«mpreuna cu trupele SS care p─âziser─â de┼úinu┼úii.

    4. Dup─â 1945, VW s-a aflat ├«n sectorul britanic de ocupa┼úie. Departamentul de Comer┼ú britanic a considerat c─â VW – ca firm─â fanion a Germaniei naziste – ar trebui desfiin┼úat─â. M─âsura propus─â avea ├«n vedere at├ót pedepsirea unei companii asociate regimului nazist, c├ót ┼či eliminarea de pe pia┼ú─â global─â a unui competitor al firmelor britanice de automobile. Oficialii Ministerului de Finan┼úe britanic ├«nsa, au sus┼úinut c─â VW, al─âturi de alte firme germane, trebuie ajutat─â s─â se refac─â pentru a lua povara de pe umerii trezoreriei Marii Britanii, care trebuia s─â hr─âneasc─â ┼či s─â ├«mbrace popula┼úia german─â aflat─â sub ocupa┼úie.

    Viitorul ministru german al economiei, Ludwig Erhard, a sus┼úinut ┼či el c─â, de vreme ce poporul german a construit VW, poporul german era proprietarul de drept al VW. La cererea autorit─â┼úilor federale germane ┼či cu acordul autorit─â┼úilor de ocupa┼úie britanice, VW a fost deci na┼úionalizat─â ┼či pus─â sub autoritatea guvernului federal ├«n Septembrie 1949. Landul Saxonia Inferioar─â urma s─â exercite controlul direct asupra VW ├«n numele guvernului federal ┼či ├«n interesul poporului german. [6] La conducerea VW a fost adus Heinrich Nordhoff, care de┼úinuse sub nazi┼čti func┼úii de conducere ├«n concernul Opel. ┼×i el folosise ├«n fabrica sa de┼úinu┼úi ca for┼ú─â de munc─â.

    F─âr─â ac┼úionari, ┼či deci f─âr─â obliga┼úia de a pl─âti dividende, VW a putut folosi cea mai mare parte din profituri pentru achizi┼úia de echipament, pentru cercetare ┼či pentru salarii care s─â asigure cooperarea muncitorilor ┼či dezactivarea sindicatelor comuniste. Din 1948, VW a ├«nceput s─â domine deci pia┼úa german─â de ma┼čini.

    5. De┼či Erhard declarase c─â VW va fi na┼úionalizat─â doar pentru a fi privatizat─â, ┼či de┼či propunerea lui avea suportul industria┼čilor germani, elitele politice ┼či administrative ale Germaniei Federale au pus piedic─â procesului de privatizare. Ministerul de Finan┼úe, condus de Cre┼čtin-Democra┼úi, prefera o rela┼úie mai str├óns─â ├«ntre stat ┼či marile concerne dec├ót o permitea neoliberalismul lui Erhard. Cre┼čtin-Democra┼úii ┼či Social-Democra┼úii erau, ├«mpreuna cu sindicatele, de acord c─â na┼úionalizarea marilor firme permite statului s─â instituie politicile cele mai utile la nivel micro ┼či macro-economic. Liderul Uniunii Cre┼čtin-Sociale, Franz Josef Strauss, sus┼úinea chiar c─â statul trebuie s─â joace un rol economic hot─âr├ótor, ├«n tradi┼úia “conservator dirijist─â”. [7]

    C├ónd, ├«n 1955 ┼či 1957, Erhard a cerut din nou privatizarea VW, oficialii Cre┼čtin-Democra┼úi ai Ministerului de Finan┼úe, ├«mpreuna cu Nordhoff, au sus┼úinut c─â privatizarea ar fi prematur─â din cauz─â c─â firma nu era destul de competitiv─â pentru a rezista pe pia┼ú─â neprotejat─â de stat. Fritz Schaffer, ministrul de Finan┼úe, ┼či unul dintre cei mai respecta┼úi membri ai Partidului Cre┼čtin-Democrat, a argumentat c─â, din ra┼úiuni na┼úionaliste, dac─â VW e s─â fie v├óndut─â, ├«n nici un caz nu poate fi v├óndut─â unor str─âini.

    Autorit─â┼úile landului Saxonia Inferioar─â – ┼či cele Cre┼čtin-Democrate sau Cre┼čtin-Sociale ┼či cele Social Democrate – se opuneau ┼či ele privatiz─ârii. C├ónd, ├«n 1961, s-a c─âzut de acord asupra unui plan de privatizare a VW, acesta nu avea nimic de a face cu neoliberalismul. 40% dintre ac┼úiuni urmau s─â r─âm├ón─â ├«n posesia guvernului federal ┼či a landului Saxonia Inferioar─â (dividendele urmau s─â finan┼úeze Funda┼úia Vokswagen). Restul de 60% urma s─â fie v├óndut cet─â┼úenilor germani ├«n loturi de maximum 5 ac┼úiuni care nu puteau fi rev├óndute f─âr─â aprobarea companiei. Practic, privatizarea VW nu ├«nsemna dena┼úionalizarea VW. Guvernul, b─âncile ┼či partidele (Social-Democra┼úii, Cre┼čtin-Socialii, Cre┼čtin-Democra┼úii) au c─âzut de acord c─â men┼úinearea controlului asupra sectoarelor cheie ale industriei ┼či economiei na┼úionale e de importan┼úi vital─â.

    Ca urmare, ├«n 1960, guvernul a blocat cump─ârarea BMW – falimentar─â la acel moment – de c─âtre firma britanic─â GEC. Guvernul Cre┼čtin-Social al landului Bavaria a declarat c─â “din ra┼úiuni de m├óndrie local─â ┼či din grij─â pentru cei 15,000 de salaria┼úi ai BMW” prefer─â s─â achizi┼úioneze el ├«nsusi firma BMW dec├ót s─â o v├ónd─â britanicilor de la GEC. [8] ├Än 1968, guvernul federal a blocat achizi┼úionarea NSU de c─âtre Fiat. Iar la mijlocul anilor ’70 a blocat achizi┼úionarea Daimler-Benz de c─âtre investitori iranieni.

    6. La conducerea Daimler-Benz se afla Friedrich Flick, condamnat pentru crime de r─âzboi ├«n 1947. Flick fusese, ca proprietar al fabricii de armamente Flick, unul din principalii furnizori ai ma┼činii de r─âzboi naziste. Flick a fost ┼či unul dintre cei mai mari jefuitori ai averilor evreie┼čti din zonele ocupate de Germania nazist─â. Imperiul s─âu industrial era, de asemenea, cl─âdit pe munca de┼úinu┼úilor. ├Än 1947 a fost deci expropriat ┼či condamnat la ┼čapte ani de ├«nchisoare. Din care a executat trei. La ie┼čirea din ├«nchisoare, guvernul de la Bonn i-a restituit cea mai mare parte a propriet─â┼úii, inclusiv cele 39 de procente ├«n compania Daimler-Benz. ├Än noua/vechea sa calitate de manager al Daimler-Benz, Herr Flick era ├«n intime rela┼úii cu oficiallii Cre┼čtin-Democra┼úi, inclusiv cu secretarul personal al lui Adenauer, care a fost mituit de Daimler-Benz cu “ma┼čini ├«n schimbul asisten┼úei guvernului pentru sporirea exporturilor.” [9]

    ├Än 1975, legisla┼úia german─â a interzis explicit, prin lege, v├ónzarea c─âtre str─âini a tuturor companiilor care au de a face cu interesele vitale na┼úionale ale Germaniei (industria de ma┼čini, c─âile ferate, po┼čta, regiile de consum). Abia la sf├ór┼čitul anilor 80 au fost privatizate companii precum VW ┼či Lufthansa, ┼či chiar ┼či atunci ├«n condi┼úii care p─âstrau controlul german asupra firmelor supuse privatiz─ârii. ├Änainte de a trece la concluzii, trebuie s─â mai preciz─âm un singur punct.

    7. ┼×i anume c─â primul program de “privatizare” din istoria Europei ├«i apar┼úine lui Hitler. La acea dat─â, ├«n 1934, nem┼úii nici m─âcar nu aveau un cuv├ónt pentru ceea ce era opusul “na┼úionaliz─ârii” sau al “socializ─ârii”. A┼ča c─â au n─âscocit termenul “Reprivatisierung”. Germa Bel arat─â c─â, sub Hitler, privatizarea avea dou─â scopuri: 1. asigurarea sprijinului industria┼čilor pentru regimul nazist ┼či 2. ├«ncurajarea austerit─â┼úii bugetare, a deprinderii de a consuma pu┼úin, deprindere esen┼úial─â pentru o Germanie care se preg─âtea de r─âzboi ┼či care deci avea nevoie de canalizarea resurselor c─âtre viitorul front, nu c─âtre consumul intern. [10]

    Cu mici excep┼úii, marii industria┼či germani au dus-o ├«ntr-adev─âr bine ├«n Germania nazist─â. Dac─â programul de campanie electoral─â al Partidului Na┼úional-Socialist cerea na┼úionalizarea marilor trusturi, Germania lui Hitler a aruncat ├«n bra┼úele trusturilor multe din monopolurile statului sau din firmele/b─âncile na┼úionalizate (de la cet─â┼úenii germani de origine evreiasc─â). De exemplu, vechea noastr─â cuno┼čtin┼ú─â Friedrich Flick a f─âcut epoc─â. ├Än 1932, Flick a v├óndut statului, cu un pre┼ú de trei ori mai mare dec├ót cota┼úia la burs─â, majoritatea ac┼úiunilor concernului de prelucrare de o┼úelului Stahlverein, falimentar la acea dat─â. ├Än 1936, guvernul Germaniei i-a ├«napoiat lui Flick – care oricum contribuise financiar la ascensiunea nazis┼úilor – toate ac┼úiunile. [11]

    Lista malversa┼úiunilor de genul acesta este uria┼č─â, ┼či uimitor de asem─ân─âtoare cu ceea ce s-a petrecut ├«n Rom├ónia ultimilor 20 de ani ├«n numele privatiz─ârii, neoliberalismului, “individualismului”, “atlantismului”, “capitalismului” ┼či “democra┼úiei”. ┼×i atunci, ca ┼či acum, cei care au suferit au fost oamenii normali, obi┼čnui┼úi, micii ├«ntreprinzatori. Guvernul nazist a coordonat creditele c─âtre marea industrie ┼či a silit firmele mici, care c├ó┼čtigau sub 10,000 de m─ârci pe an, s─â se ├«nchida (v─â mai aminti┼úi de “impozitul forfetar” al lui Boc?).

    ├Än ianuarie 1929, Herr Budian, de la conducerea Frontului Muncii, cerea s─â se diminueze cu 35,000 num─ârul tinerilor admi┼či ├«n ┼čcolile profesionale. [12] Erau vizate ├«n special meseriile de: brutar, cofetar, m─âcelar, croitor, t├ómplar ┼či tapi┼úer. Zeci de Mii de mici ateliere, l─âpt─ârii, tutungerii, brut─ârii au fost ├«nchise cu for┼úa de regimul nazist, care voia s─â pun─â cap─ât independen┼úei economice a micului ├«ntreprinzator. Noua genera┼úie, afirma r─âspicat Herr Budian, trebuia s─â se ├«ndrepte c─âtre industria grea, de construc┼úii, inginerie ┼či minerit. [13] ┼×i mai profetic era ├«nsa Herr Syrup, pre┼čedintele Consiliului Na┼úional de Asigur─âri Sociale care aplauda ├«n 1938: “Transferul accelerat de ├«ntreprinzatori mici ┼či mijlocii din domeniul v├ónz─ârii cu am─ânuntul ├«n c├ómpul muncitorilor ┼či al func┼úionarilor de birou.” [14]

    Confrunta┼úi cu ascensiunea neru┼činat─â a plutocra┼úiei ├«mbogatite de privatizarea nazist─â, cet─â┼úenii obi┼čnui┼úi ai celui de-al Treilea Reich au ├«nceput s─â-┼či manifeste nemul┼úumirea. Oficialit─â┼úile naziste au reac┼úionat dur, pun├ónd aceste c├órteli pe seama frustr─ârilor ┼či urii populare fa┼ú─â de oamenii superiori moral ┼či intelectual. Inegalit─â┼úile sociale rezultate din transferul ilicit de bog─â┼úie de la stat la oligarhii nazi┼čti erau justificate de propaganda oficial─â nazist─â prin apelul la ideologia neoliberal─â. Astfel, pe 30 iunie 1938, oficiosul SS Schwartze Korps clama: “Avem ├«nca printre noi anumi┼úi vechi camarazi care nu se pot dezb─âra de obiceiul de a-i considera pe unii dintre semenii lor ca fiind v─ât─âm─âtori celorlal┼úi, doar pentru c─â se ├«nt├ómpla s─â c├ó┼čtige mai mul┼úi bani dec├ót restul. Nu vor s─â realizeze c─â aceste c├ó┼čtiguri sporite sunt rezultatul mai marii capacit─â┼úi ┼či sporitelor performan┼úe ale acestora. Dar regimul are nevoie de oameni inteligen┼úi care pot s─â realizeze ┼či deci s─â c├ó┼čtige mai mult.” Curat neoliberal─â, vocea organului lui Herr Himmler.

    8. Cu alte cuvinte, privatizarea Rom├óniei e un dezastru pentru c─â nu are cum s─â fie altfel. Macro-privatizarea, dup─â cum arat─â ┼či Janine R. Wedel ├«ntr-una din str─âlucitele ei c─âr┼úi, nu implic─â doar transferul de proprietate de la stat la particulari, ci “privatizarea informa┼úiei oficiale, a legitimit─â┼úii, a expertizei, a memoriei institu┼úionale ┼či a conducerii.” [15] Dup─â cum recunoa┼čte E. Wayne Merry, analistul politic ┼čef al Ambasadei SUA la Moscova ├«n timpul pre┼čedin┼úiei lui Boris El┼ú├«n, rezultatul “privatiz─ârii” a fost c─â: “Am [adic─â SUA] declarat sezon deschis furtului la nivel na┼úional ┼či am dat und─â verde fugii de capital la nivel de sute de miliarde de dolari ┼či la jaful resurselor naturale.” [16]

    Singurii care au profitat de pe urma privatiz─ârii sunt “flexienii” – termenul ├«i apar┼úine lui Wedel -, adic─â persoanele ┼či re┼úelele mi┼čc├óndu-se oportunist ┼či lipsit de scrupul ├«ntre public ┼či privat: oamenii conflictelor de interese.

    Problema economiei rom├óne┼čti nu e statul. ┼×i solu┼úia economiei rom├óne┼čti nu e privatizarea cu orice pre┼ú.

    9. Privatizarea nu e dec├ót o modalitate de a distrage aten┼úia de la faptul c─â statul rom├ón nu mai are o misiune, o direc┼úie. Nu mai e reprezentativ. Am mo┼čtenit un stat nereprezentativ de la regimul comunist al lui Nicolae Ceau┼čescu. Privatizarea nu a f─âcut dec├ót s─â ascund─â deriva statului rom├ón ┼či s─â profite de pe urma ei. Dup─â cum ne-o dovede┼čte exemplul “miracolului economic” german, petrecut sub patronajul statului, nu economia de stat e problema. Ci statul f─âr─â c─âp─ât├ói ┼či elitele flexiene pe care le cloce┼čte.

    Nu vom rezolva problema României privatizând totul. Ci rezolvând criza de identitate a statului român.

    10. Am afirmat c├óndva c─â, dup─â patru decenii de comunism, dup─â 1989, Rom├ónia a avut parte, absurd, de denazificare. Imediat dup─â 1989, to┼úi opozan┼úii lui Ion Iliescu erau denun┼úa┼úi drept legionari! La nivelul discursului politic a┼ča au stat lucrurile. La nivelul practicii economice ├«nsa, dup─â 1989, am avut, cu mici excep┼úii, o Rom├ónie cu dou─â regimuri: fascism pentru micul investitor, sufocat de stat ┼či de marile companii, libertate de mi┼čcare pentru marii flexieni sau b─âie┼úii de┼čtep┼úi.

    Cred c─â a sosit timpul ca acelea┼či legi s─â fie aplicate uniform tuturor. Pentru c─â legile sunt ale statului rom├ón. ┼×i statul rom├ón ar trebui s─â fie un stat reprezentativ, adic─â responsabil ┼či r─âspunz─âtor fa┼ú─â de na┼úiunea rom├ón─â. Iar na┼úiunea rom├ón─â are ni┼čte interese na┼úionale care trebuie ap─ârate. ┼×i aceste interese na┼úionale au de a face cu o anumit─â con┼čtiin┼ú─â na┼úional─â. F─âr─â de care plutim ├«n deriv─â, prad─â flexienilor. Flexieni care ar trebui s─â ├«nceteze cu acuza┼úiile de “fascism”, “colectivism”, “antisemitism” azv├órlite la tot pasul ├«n obrazul celor care le denun┼ú─â corup┼úia. Lozincile – “individualism”, “atlantism” etc – nu pot ├«mbunatati modul de via┼ú─â al unei ├«ntregi na┼úiuni. Servesc, doar, la plata chiriei unor tr├óntori de lux.

    [1] Vezi http://mirceaplaton.com/html/articole_la_loc_telecomanda.htm .

    [2] Vezi Laurentiu Diaconu-Colintineanu, “Dreapta german─â face PDL un cadou ├«ndoielnic” (contributors.ro din 28 iunie 2011) (http://www.contributors.ro/administratie/dreapta-germana-face-pd-l-un-cadou-indoielnic/). ├Än noiembrie 2011, Traian Basescu a vizitat Germania: ÔÇť├Än acest context, pre┼čedintele Traian B─âsescu a reconfirmat men┼úinerea anului 2015 ca dat─â ┼úint─â de aderare a Rom├óniei la euro, decizie salutat─â de domna Merkel care a apreciat, ├«n acela┼či timp, efectul avut p├ón─â acum de m─âsurile de austeritate luate de guvernul de la Bucure┼čti.ÔÇŁ http://www.cotidianul.ro/basescu-la-berlin-deficit-zero-in-2013-si-euro-in-2015-163509/

    ÔÇťPre┼čedintele PDL al Rom├óniei nu s-a dus acolo cu m├óna goal─â. Traian B─âsescu a fost cu o invita┼úie la shopping. Domnul B─âsescu le-a transmis investitorilor germani c─â-i a┼čteapt─â s─â cumpere companiile din domeniile energetic ┼či feroviar ( http://www.cotidianul.ro/germania-si-fmi-la-shopping-in-romania-163711/).

    [3] Simon Reich, The Fruits of Fascism: Postwar Prosperity in Historical Perspectcive (Ithaca: Cornell Universitz Press, 1990), 156.

    [4] Reich, Fruits of Fascism, 164-65.

    [5] Reich, Fruits of Fascism, 167.

    [6] Reich, Fruits of Fascism, 177-79.

    [7] Reich, Fruits of Fascism, 187-88.

    [8] Reich, Fruits of Fascism, 255.

    [9] Reich, Fruits of Fascism, 253-54.

    [10] Germa Bel, “The Coining of ÔÇťPrivatizationÔÇŁ and GermanyÔÇÖs National Socialist Party”, Journal of Economic Perspectives, 20: 3 (Summer 2006), 187ÔÇô194.

    [11] Hans Behrend, The Real Rulers of Germany (London: Lawrence & Wishart, 1939), 102.

    [12] Vezi isprava PDL aici: http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/este-oportuna-desfiintarea-scolilor-de-arte-si-meserii~ni59h8 . ┼×i o alternativ─â: http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/avem-scoli-private-de-meserii-cat-costa-sa-obtii-o-diploma-de-frizer-sau-bucatar-recunoscuta-in-ue~ni7qjk.

    [13] Behrend, The Real Rulers of Germany, 78.

    [14] Behrend, The Real Rulers of Germany, 70.

    [15] Janine R. Wedel, Shadow Elite: How the World’s New Power Brokers Undermine Democracy, Government, and the Free Market (New York: Basic Books, 2009), 90.

    [16] Wedel, Shadow Elite, 125.


Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: