“Marea Neagra, lac rusesc”

Va aduceti aminte scandalul din 2005? Si celebra afirmatie a lui Traian Basescu, considerata atac la Rusia de catre toate vuvuzelele de astazi, politice sau din presa ? Sa rememoram putin ce s-a intamplat atunci…

În septembrie 2005, aflat in Statele Unite, presedintele Traian Basescu a sustinut un discurs la Universitatea Standford, in care a apreciat ca Federatia Rusa trateaza Marea Neagra ca pe un “lac rusesc”, deoarece nu doreste internationalizarea problemelor din zona. Presedintele a propus si o serie de solutii pentru zona Marii Negre, anume internationalizarea acesteia, asa cum s-a întimplat cu Marea Mediterana, afirmind: “S-a vazut cum vecinii nostri puternici de la Marea Neagra au generat conflicte care apoi au fost înghetate, tot prin interventia lor”. Seful statului roman a mai spus ca democratiile occidentale trebuie sa-si indrepte atentia asupra regiunii Marii Negre “pina nu este prea tirziu”, pentru a evita repetarea unor situatii similare cu ceea ce s-a intimplat in Balcanii de Vest. Raspunzind unei intrebari referitoare la aprecierea sa ca autoritatile de la Moscova trateaza Marea Neagra ca pe un lac rusesc, presedintele Basescu a raspuns: “Eu nu fac afirmatii de acum. Marea Neagra este tratata ca un lac rusesc de sute de ani. Nu v-ati dat seama pina acum?”.

Sursa: Jurnalul

Iata ce putem citi in revista Historicus din 1915

Ziarul rusesc «Ruskoe Slovo», oficios al guvernului din Petrograd(1915):

“Marea Neagra trebue sa devina o Mare Ruseasca. “

“Cu o mana Rusia trebue sa se apere de Germania, cu cealalta de Austro-Ungaria, si acum apar alte armate noi pe la spate! Dupa o izbanda intr-o lupta uriasa ca aceea ce ni s-a impus, Marea Neagra, Stramtorile si Constantinopolul nici nu sunt o rasplata suficienta pentru atatea sacrificii si lupte eroice ale Rusiei, ci numai o modesta si intarziata despagubire.”

Presedintele consiliului imperiului tarist Gurko :

„Speram, de asemenea, ca vom pune un picior solid la Constantinopol, deoarece numai stapanirea acestui oras poate aduce adevarata unire a noastra cu slavii dela sud si sa distruga influenta subversiva a germanismului, care stapaneste actualmente anumite parti locuite de slavi; speram cu atat mai mult cu cat obstacolul permanent al acestei, uniri a si disparut si opozitia statelor europene, azi aliate noua, nu mai exista”.

Romania trebue sa urasca proiectul rus.

“Caci, odata Constantinopolul ocupat, vor trebui, desigur, create comunicatii: fie flota de razboi cu Sevastopol, Odesa si Bosforul ca baze, va stapani Marea Neagra facand din ea un spatiu inchis, fie imperiul tarilor va adauga la posesiunile sale imense o banda de teren in Nordul Anatoliei spre a ajunge la Stramtori intr-un chip sau in altul. Pontul Euxin va deveni un lac moscovit si o tara ca Romania, pentru care aceasta mare constituie singurul sau debuseu maritim, va trece in rangul statelor satelite tolerate”.

«Dusmanul natural»-de Tache Ionescu

E lamurit deci ca pentru apararea existentei noastre ca stat, a independentei noastre economice si politice, avem datoria sa luptam pentru zdrobirea Rusiei si pentru indepartarea ei de la Dunare si Dardanele.

Unul dintre cei mai straluciti barbati politici ai nostri a aratat acum vreo 15 ani in mod magistral ca intre noi si Rusia nu poate fi prietenie, ca moartea noastra e o chestie de viata pentru Rusia.

Este vorba de doua vieti care se exclud reciproc, sau mai bine zis, de o existenta, de aceea a neamului romanesc, care nu poate ramane in picioare decat daca Rusia este fortata sa puna frau ambitiei sale.

 Intr-o astfel de problema nu poate fi chestia de intelegere, de compromis, de concesii. Daca traim, Rusia nu reuseste in ceea ce, de doua veacuri, a incalzit inima poporului rus; daca imperiul vecin reuseste sa-si realizeze visul pe care l-a urmarit si-l urmareste cu atata incredere si tenacitate, statul roman si neamul romanesc nu vor mai fi decat o amintire.

Ceva mai mult, Rusia cere, acum chiar, cand este departe de victorie, Galatiul nostru: aceasta o afirma si raposatul rege Carol intr-o convorbire cu dl. Virgil Arion, aceasta o afirma si dl P. Carp int-un articol publicat in «Moldova» ; aceste afirmatii, pana acum cel putin, n-au fost desmintite oficial de guvernul actual.

 Stim deci pozitiv ce vor Rusii, iar realizarea acestei dorinte a Rusiei este desfiintarea oricarei libertati de navigatie a Dunarii, a gurilor Dunarii, a Stramtorilor. Deci, in caz de victorie ruseasca, vom depinde in toate aceste chestiuni complet de bunavointa Rusiei, vom fi nevoiti de a cauta sa obtinem aceasta bunavointa ruseasca si, deci, vom fi vasali Rusiei!

Advertisements
Explore posts in the same categories: TABU - stiri interzise de presa

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

11 Comments on ““Marea Neagra, lac rusesc””

  1. rodica Says:

    Alexa esti fantastica ca de obicei,iti citesc articolele tale cu mare placere,fiindca numai adevar gasesc in ele si de aceea voi fi mereu alaturi de tine.Sincera sa fiu banuiam ceva ,dar nu stiam multe lucruri prezentate de un om informat ,repet ca tine; cat despre Dl Basescu,indiferent cine si ce mi-ar spune este favoritul meu,este primul politician din RO. care a deschis-o catre o democratie adevarata si libertate.(mai este inca de luptat….dar sa speram ca vom invinge)
    te imbratisez si sa iti dea dumnezeu putere de munca si sanatate!

    • Sfarma -Piatra Says:

      LUPTATI,LUPTATI,LUPTATI SI CISTIGATI !!!

      • alexa Says:

        Sfarma, daca te prinde Ciutacu ca l-ai tradat, jar mananci. 😀 😀

        • Sfarma -Piatra Says:

          Contrar aparentelor,si Ciutacu are indoieli serioase in privinta USL-ului. Incep sa cred,ca vor bate laba cu Basescu,dupa 2 ore de la inchiderea urnelor,o parte din PSD si alta din PNL ! Din pacate…

      • rodica Says:

        msy Sfarma-Piatra ,pai asta si facem.
        de ce nu???!! ne-am saturat de hotzi si mincinosi!
        vrem un trai decent pentru poporul roman.

        • Sfarma -Piatra Says:

          RODI,grija ta si a voastra pentru poporul roman e absolut induiosatoare si foarte miscatoare,si plina de simtaminturi ! Sint sigur ca preocuparea voastrra si a Presedintelui vostru e numai in directia asta : ,,un trai decent pentru poporul roman” !!!

    • alexa Says:

      Multumesc Rodica. S-a intamplat sa dau peste aceste date si trebuia sa le pun. Si eu te imbratisez.

      • rodica Says:

        alexa,eu doresc din toata inima sa dai peste cat mai multe date de genul acesta,ai riscat cu sigurantza si poate mai risti pentru locul care l-ai castigat prin munca adevarata si pentru asta te admir.
        sa fii sanatoasa ,sa ne potzi povesti cat mai multe tu cu prietenii tai.
        te imbratisez.

  2. Adrian Says:

    Rusia si-a dorit dintotdeauna sa se extinda in Balcani, tema ramanand de actualitate si dupa 1917. In anii ’60, URSS dorea crearea unei zone economice “comune” intre Rusia, Romania si Bulgaria. Practic, Dobrogea si o parte din Muntenia urmau sa fie integrate in acest “spatiu economic multinational” – in acest fel Moscova dorind sa se conecteze cumva la statul bulgar, un vasal docil. Dar si sa ocupe fasia litorala a Romaniei si Delta Dunarii.

    Informatii interesante la acest subiect se gasesc si in Istoria Turciei (ma refer la perioada de dupa aparitia Republicii Turce, respectiv instalarea lui Mustafa Kemal Ataturk ca presedinte) – cand actiunile URSS au imbracat un registru destul de larg, de la influenta pana la presiune.

    Traian Basescu a pus in agenda internationala o tema mai veche, dar de interes major. atat pentru noi cat si pentru alte state din zona.

    Numai observand pozitia unor personaje din politica si media romaneasca cu privire la acest subiect, putem trage concluzii folositoare.

    • sandukan Says:

      Asa este Adrian, este vorba de vestitul PLAN VALEV, care urmarea de fapt dezmembrarea statului roman si ocuparea unei parti de catre URSS … iti dai seama ca armata a 14-a din Transnistria ar fi fost acum “parcata” in Dobrogea sau pe la Galati, daca Barladeanu si Gheorghiu Dej ar fi acceptat planul sovietic al lui Andropov, elaborat de economistul sovietic Valev?

      Ce sprijin “tovarasesc” ne-ar fi dat ei “vream-nu vream” in decembrie 1989, sa ne scape de tiranul Ceausescu si sa cadem “din lac in putz” … si Iliescu nu ar mai fi fost obligat sa sune la ambasada sovietica sa le raporteze “cine suntem si ce dorim” … 😦

  3. sandukan Says:

    Desi nu sunt obisnuit cu copy/paste, urmatorul articol este prea interesant si documentat “beton”, ca sa nu il citez macar partial drept comentariu la postarea de exceptie a Alexei (atasez si linkul pentru a putea citi intreg articolul):

    http://biblioteca-virtuala.blogspot.com/2012/03/200-de-ani-de-la-anexarea-basarabiei-de.html#more

    Timp de secole, Rusia a înaintat constant în direcţia Strâmtorilor şi Balcanilor, iar în urma războaielor duse cu otomanii şi tătarii a cucerit şi colonizat noi teritorii. La 1812, o consecinţă a expansiunii ruseşti a fost anexarea Moldovei dintre Prut şi Nistru.
    Rămâne actuală necesitatea de a combate aserţiunile istoricilor care, abordând problematica legată de expansiunea Rusiei în regiune, consideră mişcarea de extindere a Imperiului Rus drept un „impuls istoric”, cauzat de sarcina de „supravieţuire” pentru a-şi atinge „limitele fireşti ale hotarelor” în cadrul unei „misiuni civilizatoare” în Orient. Constatăm, cu regret, că o asemenea abordare rămâne definitorie, în majoritatea studiilor istoriografiei ruse (şi nu doar), determinată de o interpretare eronată a cauzelor şi consecinţelor acestor războaie. Astfel, istoricii ruşi, precum L. Nejinski şi A. Ignatiev (1999), susţin că „desigur, a fost o expansiune a Rusiei, dar expansiunea era una deosebită: teritoriile semideşerte ale Câmpiei Sălbatice nu aparţineau nici unui stat, nici unui popor. Aceasta a fost o expansiune în pământurile nimănui”. Cât de distorsionat e adevărul în cele enunţate poate fi uşor de demonstrat dacă facem, cel puţin, o trecere în revistă a impactului războaielor ruso-otomane, în urma cărora Imperiul Rusiei s-a extins până la Gurile Dunării. Deoarece evenimentul tragic din 1812 nu a fost un act singular de agresiune sau unul neaşteptat pentru poporul român – ani la rând Ţările Române au fost teatru de război între armatele celor trei imperii: Otoman, Habsburgic şi Ţarist. Războaiele ruso-turce şi ruso-austro-turce semnifică confruntarea celor trei mari imperii pentru rezolvarea problemei orientale. Spre deosebire de habsburgi, Imperiul Romanovilor în aceste războaie niciodată n-a cedat, până la urmă, din teritoriile cucerite.


    Trecând în revistă cronologic şirul acestor războaie, putem constata că impactul lor a fost deosebit de grav asupra destinului istoric al românilor. Socotind anii de pace şi cei de război, se observă că societatea a trăit sub ameninţarea directă a armelor în sec. XVIII – începutul sec. XIX – aproape 50 de ani: „În vreme de pace Moldova este un târg pentru străini, în vreme de război a fost şi va fi totdeauna o tabără şi un câmp de bătălie…” (D’Hauterive). Astfel, calvarul războaielor ruso-austro-turce este multilateral şi vast:
    ● Una dintre consecinţele confruntării ruso-otomane (1711) poate fi numită precipitarea sau însăşi instaurarea regimului fanariot în Principatele Române (1711/1716-1821).
    ● Războaiele ruso-austro-turce au cauzat mari suferinţe omeneşti şi pierderi umane.
    ● Pierderile materiale şi rapturile teritoriale au fost cu adevărat impresionante. Imperiul Habsburgic a ocupat Transilvania (1687-1918), Banatul (1718-1918), Oltenia (1718-1739) şi Bucovina (1775-1918). Poarta Otomană a transformat în 1715 ţinutul Hotin în raia. Rusia a anexat Basarabia (1812-1917).
    ● Aprovizionarea forţelor combatante şi cheltuielile exorbitante la care au fost supuse Principatele sunt enorme şi nici nu pot fi evaluate.
    ● Urmarea fatală a tuturor războaielor au fost epidemiile de ciumă, tifos exantematic („febra de război”) şi epizootii.
    ● Războaiele au privat societatea românească de o condiţie fundamentală a dezvoltării relaţiilor burgheze: securitatea producţiei şi a schimbului.
    ● Decăderea moravurilor şi noile norme şi obiceiuri (inclusiv cele vicioase) ale armatelor ocupanţilor „eliberatori” aduceau prejudicii familiilor băştinaşilor.

    Judecând în ansamblu, trebuie să conchidem că aceste războaie au avut o influenţă predominant negativă asupra societăţii româneşti, lăsând un impact resimţit peste secole, iar cel din urmă război al ruşilor pe teritoriul moldovenesc şi contra Moldovei a avut loc acum 20 de ani – in 1992. (Armata a 14-a, in Transnistria)

    Vlad Mischevca,
    doctor în istorie


Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: