The Heritage Foundation despre criza

Statul socialist sau social democrat, statul “bunastarii” proclamat de la inaltimea partidelor care au dus aceasta politica se prabuseste sub sarcina datoriilor nesustenabile. Nu mai exista nicio sansa ca politicienii de stanga sa mai dea cetatenilor drepturi mult prea costisitoare si nefinantate, asa cum au promis si promit in continuare, vezi USL. Cand ai o problema fundamentala, care consta in esecul politicii monetare, o problema a UE, nu te mai miri ca statele PIIGS cad unul cate unul secerate de incapacitatea de a genera venituri prin producerea si vanzarea de bunuri. Cresterea economica din discursurile socialiste, nereala si nesustenabila a condus la o criza pe termen lung, monetara si fiscala, greu de gestionat, pentru ca nu poti pacali decat pe termen scurt si nu pe unul nedefinit.

Nefastul experiment euro si viziunea acestei zone a fost conceputa prost de la bun inceput. Lipsa controlului asupra cheltuielilor sociale nestipulat in Tratatul de la Maastricht a fost apanajul tuturor guvernelor socialiste ale Europei. Disproportia de competitivitate intre state a dus la intarirea unora precum Germania si la caderea altora precum Portugalia, Irlanda, Grecia, Italia si mai nou Spania. A te axa astazi, dupa 21 de ani de politica social-democrata, pe politici de crestere a competitivitatii este tardiv. Vartejul pagubitor nu iarta pe nimeni. Nici macar o tara mare precum Franta. Bula imobiliara din 2007-2008 a facut ca bancile private sa detina in prezent cantitati toxice de suveranitate, iar statele mari au doar senzatia ca sunt prea mari pentru a esua. De zeci de ani, unul din costurile cele mai tragice ale statului social european a fost somajul structural, in special in randul tinerilor, care combinat cu platile in favoarea “bunastarii” ( cresteri de pensii si salarii ) l-a transformat in ceva acceptabil, chiar dorit, fara a se mai tine cont de demnitate si spirit de responsabilitate. Recentele iesiri in strada din Anglia sunt emblematice pentru acest esec.

Una dintre intrebarile esentiale ale acestui context este cati contribuabili care muncesc in UE pana la 60 de ani, din greu, depunandu-si din venit pentru pensii private, sunt de acord cu adevarat sa mai sustina pentru salvarea zonei euro, pe pensionarii anticipat la 50 de ani din celelalte, cu pensii de stat finantate generos de politica social democrata ?

Poate ca unele tari cazute de curand vor aplica solutia radicala de a iesi din zona euro sau poate ca Germania va resuscita marca germana. Nu stim. Stim doar ca statul european de asistenta sociala a contribuit puternic la aceasta situatie, profitand din plin din punct de vedere al partenerilor comerciali. Aceasta politica nu se poate incheia decat tragic, prin dezintegrarea unei monede venite prea devreme, pe un schelet nepregatit. Elitele incearca sa salveze ce mai este de salvat din zona euro prin crearea unei Trezorerii centrale, care ar garanta ca statele PIIGS sa plateasca rate mai mici cu dobanzi mai mici, in timp ce celelalte sa plateasca mai mult. Sarkozy viseaza salturi cuantice ale Greciei in zona euro, dar cum eurobondurile sunt in cap, probabil ca saltul cuantic va fi complet in alta directie.

Oricum, este sigur ca aceasta criza va produce ceva nou in Europa. Aparitia fie colectiva, fie individuala a societatilor europene mai puternice, cu regimuri durabile financiar si monetar vor fi cele mai de interes pentru SUA si restul lumii. Sa vedem…daca Germania si Franta nu cad de acord in ceea ce priveste eurobondurile, atunci se va produce o implozie. Cel putin, asa prevad analistii de la The Heritage Foundation, James M. Roberts si J.D. Foster, Ph.D.

Germania este printre cei mai inversunati adversari ai eurobondurilor. Potrivit Berlinului, acestea ar majora costul de imprumut pentru cele mai solvabile tari din Zona Euro si ar descuraja statele mai laxe in operatiunea de a face ordine in finantele lor publice. Dar, dupa cum am vazut deja ..Merkel i-a facut concesii lui Cameron in ceea ce priveste Directiva cu timpul de lucru, iar acesta a fost de acord cu revizuirea limitata a Tratatului de la Lisabona, care va asigura ca noile reguli fiscale pentru zona euro sunt puse pe baze legale, ceea ce l-a scos din sarite pe Sarkozy.

ULTIMA ORA :

Instead, my source tells me, the room turned on Mr Cameron. This, I am told, “was the point at which the Protocol 12 route, which requires unanimity, was effectively closed down and one country after another accepted a new treaty at 17+.”

 

Advertisements
Explore posts in the same categories: economice

Tags: , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: