A FOST MIRCEA GEOANA LA MOSCOVA PE SPINAREA SERVICIILOR SECRETE RUSESTI?

scris de Dan Badea
http://badeadan.blogspot.com/2009/11…oscova-pe.html

Manipularea lansată de Patriciu împreună cu angajaţii celorlalţi doi moguli, prin lansarea pe piaţă a unui filmuleţ trucat, are ecouri suspecte în presa rusă şi are efect de bumerang asupra lui Mircea Geoană.
Înainte de a prezenta o ipoteză inedită şi extrem de îngrijorătoare cu privire la jocurile periculoase făcute de mafia PSD-PNL cu maica Rusia, vreau să fac nişte precizări.

Făcătura aruncată pe piaţă de diversioniştii lui SOV (care asta au învăţat, pentru asta sunt plătiţi cu multe mii de euro lunar şi cu asta se ocupă), nu are alt scop decât să impresioneze opinia publică şi să altereze irecuperabil, speră manipulatorii, imaginea lui Traian Băsescu.

“Băsescu a lovit un copil de 10 ani!” – spun servitorii mogulilor şi apoi repetă pe sticlele RTV şi A3, de sute de ori, imaginile trucate. Preţul acestei făcături ar fi, spune o sursă, 400.000 de euro, iar finanţatorul ar fi însuşi oligarhul negru. Personal, cred că e o exagerare, iar suma plătită trebuie să fie mult mai mică.

Profesional, prezentarea imaginilor trucate îi descalifică pe autori, deşi ei nu mai au de mult nici măcar o fărâmă de deontologie profesională. Nici cel care a postat imaginile pe site-ul fiţuicii lui Vîntu-Luca, adică Alecu Racoviceanu, nici cel care le-a preluat pe televiziunea aceluiaşi Vîntu Luca, Răzvan Dumitrescu.

Principiul aplicat de diversionişti este cunoscutul îndemn al lui Goebbels: “o minciună repetată de o mie de ori ramâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”. Iată de ce imaginile trucate au fost repetate zile în şir pe sticlele otrăvite ale mogulilor.

În timp ce presa occidentală tratează profesionist subiectul, declarând că autorii acestei manipulări ( “site-ul unei obscure fiţuici” şi Realitatea TV) “şi-au încălcat atât de manifest deontologia, încât s-au descalificat complet“, presa rusă cântă aceeaşi arie a calomniei dirijată de mogulii de pe Dâmboviţa.

Astfel, intoxicarea lansată de moguli a fost preluată, astăzi, de suspect de multe publicaţii ruseşti. Faptul este neobişnuit, cu atât mai mult cu cât ruşii n-au fost aproape deloc interesaţi de numeroasele intoxicări lansate până acum de aceiaşi diversionişti.

Iată câteva titluri preluate de Hotnews:

“Al doilea tur al campaniei incepe cu scandal” (Russkaia slujba novostei);

“Presedintele Romaniei loveste peste fata un adolescent” (Vzgliad);

“Presedintele Romaniei a batut un adolescent in fata camerelor de luat vederi” (Utro.ru);

“In Romania, Traian Basescu, care a intrat in turul doi al alegerilor, este acuzat de lovirea unui adolescent”(Newsru.com);

“Campania electorala din Romania a dobandit un nou scandal” (Eho Moskvy);

“Campania electorala pentru turul 2 a inceput cu scandal” (ITAR-TASS).


Cei de la agenţia de ştiri “Itar Tass” au afirmat chiar că “dupa toate acestea, popularitatea presedintelui in exercitiu s-a diminuat. Numerosi politicieni romani cred ca plecarea lui Basescu va pune capat crizei politice”.

La fel, Izvestia e tranşantă: o serie de politicieni romani si-au exprimat deja indignarea fata de acest incident. “Daca nu este un trucaj, presedintele risca sa isi incheie cariera politica in cel mai neplacut mod cu putinta” .

Pravda merge chiar mai departe şi îl compară pe Băsescu cu Mike Tayson, jurnaliştii ruşi afirmând că locul acestuia este mai degrabă în ringul de box decât în fruntea statului. În schimb însă, spun anumiţi “analişti”, pe Mircea Geoană nu l-ar caracteriza stilul Tyson.

Toate cele de mai sus par a contura o imagine de asediu mediatic anti-Băsescu lansat fără jenă de Moscova, ca şi când ruşii au intrat în campanie electorală pentru susţinerea lui Mircea Geoană.

Imaginea capătă mai multă consistenţă dacă reamintim că traseistul politic pro-rus Cozmin Guşă, consilier personal al lui Geoană, dar şi prieten al lui Vîntu, a tot bătut drumul Moscovei în ultima vreme.

La toate acestea adăugăm vizitele secrete ale lui Geoană însuşi la Moscova, făcute, spune el, pe cont propriu. Amintită doar în campania pentru turul I al alegerilor prezidenţiale de către Crin Antonescu, vizita lui Geoană din 27 aprilie 2009 a rămas acoperită de mister, presa relatând doar că liderul PSD s-ar fi întâlnit cu fostul ofiţerul GRU Boris Golovin, un apropiat al “exaltatului” Cozmin Guşă.

Mergând pe urmele unor întrebări bine puse de colega Emilia Şercan, pe blogul său, în încercarea de a clarifica sursele de finanţare ale lui Geoană pentru deplasarea la Moscova, am dat peste o informaţie extrem de fierbinte.

Liderul PSD a declarat oficial că a fost la Moscova însoţit de SPP. “Am fost acolo cu Serviciul de Protecţie şi Pază după mine” a declarat Geoană pentru Realitatea TV. Ei bine, conform unei surse de încredere, Mircea Geoană nu a fost însoţit, pe 27 aprilie, de ofiţerii SPP la Moscova, deoarece ar fi solicitat, cu mai multe zile înainte, renunţarea la serviciile SPP, cerere care i-ar fi fost aprobată.

Aceeaşi sursă a afirmat că paza lui Geoană a fost asigurată, pe durata vizitei sale la Moscova, de serviciile secrete ruseşti. Tot ruşii, ospitalieri, s-ar fi ocupat şi de celelalte aspecte nesemnificative ale şederii preşedintelui Senatului României şi vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Mircea Geoană.



Dacă lucrurile stau aşa, deşi eu sper să mă înşel!, atunci avem o mare şi gravă problemă de securitate naţională. Dacă nu stau aşa, avem aceeaşi problemă. Asta deoarece fie cu SPP-ul românesc, fie cu cel rusesc, Geoană şi-a antamat deja, la Moscova, mandatul de preşedinte al României, în caz că îl va şi dobândi. Ori nu cred că românii doresc acest lucru.

Iată cum “pumnul lui Băsescu” se transformă în “ghiuleaua Moscovei”, legată forţat de picioarele României.

Advertisements
Explore posts in the same categories: demontarea manipularii

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

14 Comments on “A FOST MIRCEA GEOANA LA MOSCOVA PE SPINAREA SERVICIILOR SECRETE RUSESTI?”

  1. alexa Says:

    Ca gândul de iute goneşte minciuna. Mai nou agenda electorală s-a văzut marcată de o brutală şi repetată tentativă de incriminare a preşedintelui Băsescu pentru o prezumtivă lovitură aplicată unui copil.
    Prezentate cu 6 zile înaintea scrutinului de balotaj de postul de televiziune al unuia din principalii adversari din lumea de afaceri ai lui Traian Băsescu, în cursul unui interviu cu şeful statului român, imaginile de la un miting electoral din 2004 ridică o sumedenie de întrebări şi impun o serie de concluzii.

    E vorba de întrebări de ordin tehnic, moral, politic şi penal. Pentru experţi, secvenţa înfăţişată iniţial de site-ul unei obscurei fiţuici, este, în mod clar, manipulată. Înregistrarea cu pricina încearcă să acrediteze ideea că Băsescu, enervat de o scandare pro-iliescistă ar fi lovit un copil cu pumnul (sau cu palma).

    În reacţie însă, băiatul chipurile lovit, departe de a cădea pe spate, se retrage câţiva paşi. Concomitent, stupoare: copilul râde cu gura până la urechi. Atât opinia specialiştilor neutri, cât şi mărturia cameramanului care filma respectiva întâlnire electorală, precum şi, mai cu seamă, declaraţia femeii vorbind cu Traian Băsescu în momentul aplicării imaginarei lovituri confirmă verdictul privind trucarea imaginilor difuzate: mâna preşedintelui ar fi trebuit să fie mult mai lungă decât este ca să-l poată pocni pe băieţelul obraznic, care ar fi jignit-o pe femeia de alături.

    Or, aceste cadre fuseseră reluate la o oră de maximă audienţă de televiziunea magnatului Sorin Ovidiu Vântu, şi prezentate ex-abrupto, fără vreo investigaţie şi expertiză prealabilă, persoanei incriminate de imaginile fabricate. Ca orice om normal, confruntat cu acuze şi probe pe cât de grave, pe atât de greu de demontat, Băsescu s-a lăsat covârşit de forţa imaginilor şi a reacţionat confuz.

    Politic, ar fi fost net mai oportun pentru el să declare răspicat, din capul locului, ceea ce avea să spună ulterior, şi-anume că n-a lovit în viaţa lui nici pe copiii săi nici pe ai altora şi că iubeşte copiii. Poate că Băsescu ar fi trebuit să ştie cât de uşor se fabrică asemenea falsuri.

    Perplexitatea şi reacţia lui sunt însă explicabile. Ca orice om politic aflat într-un moment electoral cheie, preşedintele, care tocmai se angajase să nu-şi mintă niciodată electoratul n-ar fi vrut să pară că refuză „evidenţa”. Aşa că a căutat explicaţii inutile pentru ceea ce, în tensiunea clipei, ar fi putut să i se pară o orbire de moment, refulată în subconştient.

    Dar net mai primejdioase decât descumpănirea evidentă a preşedintelui sunt implicaţiile penale, morale şi politice ale acestei foarte probabile tentative ordinare de manipulare.

    Penale, fiindcă falsificarea de probe şi utilizarea lor în vederea calomnierii unei persoane constituie, în orice ţară civilizată, un delict penal. Gravitatea unei asemenea fapte creşte exponenţial când persoana denigrată este preşedintele unei ţări şi difuzarea în mass-media a probelor false care-l denigrează are menirea de a schimba rezultatul unui proces electoral.

    În plus, Dinu Patriciu, unul din pivoţii financiari şi politici ai taberei anti-băsesciene, nu s-a dat înlături să susţină prin mărturie proprie ceea ce s-a prezentat românilor din faţa micilor ecrane drept o casetă autentică. În cazul în care se va demonstra incontestabil trucarea ei, magnatul PNL-ist ar trebui nu doar să răspundă la întrebarea legitimă privind tăcerea sa timp de 5 ani. Ci şi să fie primul care să se confrunte cu rigorile legii.

    În mod vădit însă, inginerii uzinei de dezinformare a taberei antiprezidenţiale mizează pe ceea ce a marcat ultimii 20 de ani. Şi-anume, pe prelungirea impunităţii judiciare a răufăcătorilor cu bani şi influenţă din România, după ce efectul calomniei ar determina înfrângerea lui Băsescu în alegeri.

    În fine, chestiunea are şi importante implicaţii morale. Pentru că televiziunile şi ziarele care au colaborat la producţia fabricii de împachetat fum (titlul primului film ecologic românesc, din anii 60 ai veacului trecut) şi-au încălcat atât de manifest deontologia, încât s-au descalificat complet. A difuza fără verificare imagini incendiare în loc să abordezi grijile reale ale electoratului ţine, în cel mai bun caz, de “jurnalism” de pistolari.

    Definitiv s-au compromis, oricum, şi politicienii care, precum Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au repezit la unison să comenteze inchizitorial reacţia victimei unei posibile diversiuni mediatice de anvergură, fără să verifice în prealabil autenticitatea învinuirilor.

    Murdara afacere ilustrează cât de justificată este ofensiva lui Băsescu împotriva unei prese şi clase politice delicat descrise drept “ticăloşite”.

    Autor: Petre Iancu
    Redactor: Vlad Drăghicescu

  2. ceaikovski Says:

    Nu e interesanta data de pe biletul de avion al lui gusa?
    nine, eleven????

    11 septembrie………………………

    • alexa Says:

      Ia sa vezi…si mai interesant ….

      Mircea Geoana si filiera ruseasca (I)
      Autor: Alexandru LAZESCU
      Data publicarii: 16/11/2009

      Tonul general al relatiilor dintre Bucuresti si Moscova a fost unul rece in ultimii 5 ani. Pentru Rusia, alegerea lui Traian Basescu nu a fost deloc un eveniment fericit.

      Scandalul declansat de dezvaluirea ca Mircea Geoana a efectuat in secret o vizita la Moscova in acest an, la sfirsitul lunii aprilie, a readus in atentia publica relatiile romano-ruse si in general chestiunea pozitionarii strategice a tarii pe plan extern. Din acest punct de vedere, in mandatul lui Traian Basescu Romania a cultivat constant relatii privilegiate cu Washingtonul. Bucurestiul s-a angajat in plan militar in operatiunile din Irak si Afganistan si a militat activ pentru amplasarea unei baze militare americane linga Constanta, gest considerat extrem de important pentru garantarea securitatii nationale a tarii. De altfel, destul de repede dupa ce a fost ales presedinte, Traian Basescu a avansat ideea constituirii unei axe strategice Bucuresti – Londra – Washington. Declaratia a stirnit destule controverse la vremea ei. I s-a reprosat sefului statului ca o optiune explicita de acest fel ar putea crea iritare in mod inutil in unele capitale europene. E greu de spus daca acest gen de acuze aveau acoperire in realitate. Cert e ca de o buna bucata vreme, mai ales dupa aderarea la UE, chiar presedintele a evitat sa mai vorbeasca de axa cu pricina. In plus, daca evidentierea relatiei speciale cu America a ramas o constanta in declaratiile sale de politica externa, iata ca intr-un interviu acordat anul acesta, pe 16 iulie, postului Europa Libera/ Radio Liberty dl. Basescu vorbea despre “doua partenariate strategice, cu Statele Unite si cu Franta, doi piloni esentiali ai politicii noastre externe”. Un semn probabil al nevoii de apropiere de o capitala extrem de influenta in interiorul Uniunii Europene.

      Oricum, daca in cazul discutiei de mai sus e vorba mai degraba de nuante, relatia cu Rusia se incrie pe cu totul alte coordonate. O agenda istorica incarcata, ciocnirea de interese din Republica Moldova, chestiuni delicate care tin de securitatea energetica, precum competitia dintre proiectele de gazoducte Nabuco vs South Stream si nu in ultimul rind impactul emotional al cererii de inapoiere a tezaurului national confiscat la Moscova alcatuiesc, toate, un contencios destul de extins care a plasat adesea cele doua tari pe pozitii contrare. Cel putin o parte dintre subiectele sensibile sint vechi, nu au aparut in mandatul actualului sef al statului. Insa, evident, tonul general al relatiilor dintre Bucuresti
      si Moscova a fost unul rece in ultimii 5 ani. Pentru Rusia, alegerea lui Traian
      Basescu nu a fost deloc un eveniment fericit. Lucru cit se poate de vizibil chiar si la nivel oficial. Comentind victoria la prezidentialele din 2004 a “proatlantistului Basescu”, analistul rus Alexandr Bovdunov sustine, in studiul intitulat “Politica externa a Romaniei in raport cu Rusia – sint oare posibile schimbari?”, ca momentul “marcheaza retragerea Rusiei din Balcani”. O afirmatie evident exagerata, chiar daca ar fi numai sa luam in calcul achizittiile strategice facute in ultima perioada de rusi in sectorul energetic din Serbia si anuntul recent ca Slovenia a fost inclusa in proiectul South Stream sprijinit de Kremlin. Pe de alta parte, dupa cum observa si Michael Radu, expert al Institutului de Politica Externa din Philadelphia, “alegerea presedintelui Basescu a directionat Romania spre SUA si Europa, insa aceasta a fost rezultatul sentimentului istoric antirust si prooccidental al populattiei, nu doar o decizie personala”.

      In ciuda acestor necesare precizari, punctul de vedere al lui Bovdunov e insa relevant pentru atitudinea generala existenta in cercurile politice de la Moscova fata de liderul de la Bucuresti. Deloc surprinzator, de altfel. Din 2005 incoace acesta a exprimat in numeroase rinduri pozitii explicit critice fata de Rusia. Incepind cu prima sa vizita oficiala in Statele Unite, cind a vorbit despre faptul ca, in viziunea Moscovei, Marea Neagra este un lac al Federatiei Ruse. Mai tirziu, in 2007, intr-un interviu acordat influentului cotidian britanic “Financial Times” , presedintele cerea colegilor sai din UE sa reduca dependenta energetica de Rusia pentru a limita capacitatea acesteia de a exercita presiuni politice asupra tarilor occidentale. In fine, chiar in acest an, la sfirsitul lunii mai, in alocutiunea cu care a deschis lucrarile celei de-a cincea editii a Forumului Economic Europa – Rusia gazduit de Palatul Parlamentului de la Bucuresti, Traian Basescu a tinut sa precizeze ca Rusia este cel mai important vecin al Uniunii Europene, dar si cel mai dificil, “lista neintelegerilor fiind una destul de lunga”. Intre care a enumerat recunoasterea unilaterala a Abhaziei si Osetiei de Sud si torpilarea proiectului Nabuco prin lansarea initiativei concurente, South Stream. “Asigurarea garantiilor de securitate pentru fiecare parte trebuie sa se bazeze pe stabilirea unui climat de incredere reciproca, nu prin intermediul sferelor de influenta”, a mai tinut sa precizeze presedintele Romaniei.

      In aceste conditii, e lesne de inteles de ce Moscova nu ar putea decit sa salute apartia unui alt locatar la Cotroceni dupa alegerile prezidentiale de la sfirsitul acestui an. Acesta trebuie sa fi fost si elementul determinant care l-a facut pe Mircea Geoana sa intreprinda acea controversata vizita la Moscova, in primavara, pentru o intilnire cu un consilier al presedintelui Medvedev, asa dupa cum se speculeaza in presa. Pentru ca, altfel, e greu de inteles de ce liderul PSD pe de o parte a dorit sa pastreze secretul vizitei, pe de alta s-a ferit sa comenteze evenimentul in aceste zile, in ciuda solicitarilor repetate venite din partea jurnalistilor.

      http://www.ziaruldeiasi.ro/editorial/mircea-geoana-si-filiera-ruseasca-i~ni5u87

      • alexa Says:

        Mircea Geoana si filiera ruseasca (II)
        Autor: Alexandru LAZESCU
        Data publicarii: 17/11/2009

        Oricum am privi lucrurile, vizita secreta la Moscova e o gafa care ar trebui sa-l descalifice ca om politic de anvergura.

        E foarte probabil ca un rol important in luarea deciziei lui Mircea Geoana de a merge la Moscova sa-l fi jucat Cosmin Gusa, unul dintre consilierii sai electorali apropiati. Un om care de mai multa vreme sustine cel mai vocal discurs pro-rus in mediile politice romanesti. Dar Cosmin Gusa e doar o fata la vedere. Pentru ca in zonele mai discrete rusii dispun, cu siguranta, de multe alte puncte de sprijin. Ar fi si de mirare sa fie altfel. In trecut, serviciile secrete sovietice si, ulterior, cele ale Federatiei Ruse au obtinut succese remarcabile racolind persoane plasate la inalte nivele de decizie in multe state din lume. Despre Cosmin Gusa, un apropiat al fostului general de securitate Iulian Vlad si al lui Virgil Magureanu, presa spune ca are legaturi strinse cu Boris Golovin, cel credidat cu aranjamentele legate de vizita d-lui Geoana. Golovin, despre care se spune ca a facut parte de GRU (Spionajul Militar Rus), este reprezentantul unei firme cu interese in domeniul energiei, detinuta in majoritate de statul rus, prin care s-au reglat citeva datorii istorice ale statului roman. Neoficial, se spune ca el reprezinta si interesele unuia dintre cei mai influenti oligarhi rusi ai momentului, Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin, care ar fi trebuit sa fie principalul beneficiar al vinzarii filialei Opel detinute de General Motors unui consortiu ruso-canadian, aranjament in care primul ministru rus s-a implicat direct.

        De-a lungul
        vremii, Cosmin Gusa a incercat diferite formule pentru a promova ideea unei colaborari strategice cu Rusia. Pe de o parte, el a livrat un mesaj populist catre opinia publica spunind ca, datorita pozitiei ostile fata de Rusia adoptata de Traian Basescu, Romania plateste un pret mare la gaze si ca, tot datorita acestui fapt, proiectul South Stream ne ocoleste. Pe de alta, el a propus la un moment constituirea unei axe Moscova – Bucuresti – Washington, ca replica la axa avansata de Traian Basescu, si a promovat ideea unei Internationale a Ortodoxiei care sa reuneasca statele ortodoxe din regiune, cum altfel decit sub comanda Moscovei.

        Niciuna dintre ideile avansate nu are nici un fel de consistenta, chiar si la o analiza sumara. Nu e un secret pentru nimeni ca Moscova utilizeaza livrarile de energie, in particular si pretul perceput pentru gazele naturale
        , ca o arma politica. Insa, in mod evident, rusii nu dau discount-uri in functie de o declaratie sau alta a lui Traian Basescu. Ci la schimb cu concesii substantiale din partea Romaniei. Apoi, e greu de vazut ce rost ar fi putut avea “axa lui Gusa”. De altfel, a fost, probabil, doar un balon de incercare, pentru ca in ultima vreme Cosmin Gusa nu a mai amintit deloc de asa ceva. Intre altele, pentru ca, desi tonul relatiilor bilaterale dintre Moscova si Washington a devenit mai putin taios dupa venirea lui Barack Obama la Casa Alba, ramin divergente majore care despart cele doua capitale. Iar un punct esential – si asta ne intereseaza in cel mai inalt grad – este maniera in care cele doua parti vad dinamica politica din spatiul est-european. Daca era vreo neclaritate din acest punct de vedere, vizita in Romania a vicepresedintelui american
        Joe Biden a risipit toate indoielile.

        Joe Biden a ales tocmai Romania, una dintre cele mai pro-americane tari din regiune, pentru a transmite, in cursul unui discurs tinut la Biblioteca Centrala Universitara, un mesaj explicit de respingere a pretentiilor Rusiei de a controla statele din ceea ce Kremlinul numeste “vecinatatea apropiata”. Dupa cum apreciaza cunoscutul centru de analiza politica Stratfor, in fapt, Biden a incurajat deschis statele din Europa Centrala si de Est sa submineze activ influenta Rusiei asupra statelor aflate in zona sa de periferie. In acest sens, el nu doar a incurajat tarile in cauza sa promoveze schimbarea politica in regiune, dar le-a si asigurat de tot sprijinul american pentru acest demers. “Noi nu mai gindim din perspectiva a ceea ce pot face Statele Unite pentru tarile din Europa Centrala, ci mai degraba din perspectiva a ceea ce putem face impreuna cu Europa Centrala”. Ceea ce inseamna ca, daca raminem in alianta strategica cu America, liniile politicii noastre externe in regiune, inclusiv in cee ce priveste raporturile cu Rusia, sint destul de clar conturate

        Spera, oare, Kremlinul ca, prin plecarea lui Traian Basescu de la Cotroceni, influenta sa in Romania ar putea creste, iar cea americana sa se diminueze? Si, in lumina vizitei lui Mircea Geoana la Moscova, mizeaza rusii pe liderul PSD pentru o astfel de schimbare de linie ? Iar daca da, ce tip de sprijin ar putea oferi la schimb?

        Doua ar putea fi modificarile de atitudine la Bucuresti de care Federatia Rusa ar putea fi interesata. Prima ar insemna o mult mai mare “flexibilitate” fata de demersurile grupurilor economice pilotate de la Kremlin de a achizitiona obiective strategice romanesti, mai ales din sectorul energetic. Sa nu uitam ca, pentru Moscova, controlul productiei si distributiei fluxurilor energetice a devenit unul dintre principalele instrumente strategice ale politicii sale externe. Si nu e vorba doar de energie. Sa ne aducem aminte ca Oleg Deripaska a dorit la un moment ca cumpere fabrica Daewoo de la Craiova, ajunsa in final in proprietatea concernului american Ford. Al doilea obiectiv major ar putea fi acela de a obtine o atitudine semnificativ “mai rezervata” a Bucurestiului fata de evolutiile din Republica Moldova, ceea ce inseamna, intre altele, reducerea
        legaturilor cu fortele politice pro-occidentale care au preluat recent puterea la Chisinau. Cum un nou mandat al lui Traian Basescu nu anunta defel schimbari din acest punct de vedere, nu e deloc surprinzator ca Rusia sa doreasca o schimbare politica in Romania, la virf, care sa-i ofere perspective mai bune in perioada urmatoare.

        Dar ce spera sa obtina in contrapartida Mircea Geoana? E greu de spus. Cert este ca, oricum am privi lucrurile, vizita secreta la Moscova e o gafa care ar trebui sa-l descalifice ca om politic de anvergura. Daca a facut-o sub impulsul cercurilor pro-rusesti, prin mijlocirea lui Cosmin Gusa, asta dovedeste lipsa crasa de discernamint si naivitate. Daca a luat decizia singur, e la fel de grav. Era greu de inchipuit ca o vizita de acest gen intreprinsa de presedintele Senatului chiar va trece neobservata. Iar intr-un registru si mai grav: a deveni dependent de cercuri externe cu terminatii politice, economice si in serviciile secrete rusesti de tipul celor amintite in presa inseamna o slabiciune fundamentala pentru un lider politic care are ambitia de a ocupa in scurt timp fotoliul de la Cotroceni.

        http://www.ziaruldeiasi.ro/editorial/mircea-geoana-si-filiera-ruseasca-ii~ni5uad

  3. ceaikovski Says:

    Extraordinar!!!!!

    Alexa, pune-l si pe forum, eventual si la mitache pe threadul lui.
    Pot sa-l iau sa-l pun la badea ca comentariu, linkul adica?
    sau pune-l tu.

  4. alexa Says:

    Că în spatele lui Mircea Geoană este Ion Iliescu, politicianul pro-moscovit, care a frânat dezvoltarea României spre democraţie în anii 90 este arhicunoscut. Dar că, mai nou, Mircea Geoană, candidatul PSD la Preşedinţia Românei are întâlniri de taină în capitala Rusiei, înainte de o şedinţă CSAT privind privatizarea Romgaz, ridică mari semne de întrebare. Încă de la începutul campaniei electorale anumiţi prieteni m-au avertizat că Mircea Geoană are enorm de mulţi bani băgaţi în publicitate. Fapt ce am constatat şi eu când am ieşit din judeţul Cluj şi Mircea Geoană îmi zâmbea de pe toţi stâlpii Electrica, garduri sau coşurile de gunoi. Panotajul out-door a lui Geoană costă zeci de milioane de euro + cele două televiziuni Antena 3 şi Realitatea TV, care-i fac jocurile electorale pe faţă şi la modul grosier.

    Discuţiile din cadrul vizitei secrete efectuate pe 27 aprilie 2009 de către Mircea Geoana la Moscova au durat peste doua ore şi au avut ca temă privatizarea Romgaz, chestiuni legate de energie, au declarat pentru HotNews.ro surse politice. Deşi la început, liderul PSD a negat întâlnirile de taină de la Moscova, la fel şi ciracii lui Hrebenciuc şi Guşe, până la urmă aceştia au recunoscut întâlnirea. Liderul PSD a transmis prin intermediul staff-ului de campanie că refuză să discute detalii “fiind vorba de o vizita privată” şi că “n-a fost vorba despre privatizarea Romgaz” şi că “Adrian Videanu a primit mandat de la Traian Băsescu să discute acest subiect”.

    Mai grav este faptul că, a doua zi dupa vizita lui Mircea Geoana la Moscova, liderul PSD a participat la o şedinţă CSAT. Pe ordinea de zi a şedintei CSAT din 28 aprilie 2009 s-a aflat si un punct referitor la strategia energetică a României. Această vizită suspectă a fost aranjată de Boris Golovin, om de afaceri contoversat, cu interese în domeniul energetic din Romania, despre care presa a scris că ar fi ex-ofiţer GRU. Golovin i-a promis lui Geoană că poate aranja o întâlnire cu Putin, dar liderul PSD s-ar fi vazut doar cu unul dintre consilierii premierului rus.

    Preşedintele PNL a punctat electoral cazul şi şi-a manifestat îngrijorarea privind posibilitatea prejudicierii securităţii naţionale a României în urma discuţiilor secrete pe care Mircea Geoană le-a purtat în numele statului român cu demnitari ruşi. Liderul liberal i-a solicitat şefului statului lămuriri urgente privind mandatul pe care Mircea Geoană l-a primit de la CSAT pentru a purta aceste discuţii, precum şi perioada în care acesta a fost acordat, dacă acest lucru s-a întâmplat.

    Această întâlnire secretă de la Moscova a lui Mircea Geoană ridică mari semne de întrebare privind, atât sursa finanţării consistente a campaniei sale electorale, cât mai ales alimentarea suspiciunii că un candidat la preşedinţia României a amanetat interesele energetice naţionale în interesul unei mari puteri străine vecine. Serviciile secrete româneşti ar trebui să facă publice stenogramele discuţiilor cu oficialii ruşi, deoarece Mircea Geoană nu este numai un candidat la prezidenţiale, ci în aprilie 2009 era vicepreşedinte CSAT. Opinia publică trebuie să cunoască adevărul şi să fie informată, tocmai pentru a se evita votarea unui presupus agent de influenţă manevrat de forţe externe. Ar fi foarte grav, dacă din acest suprem for al siguranţei naţionale CSAT s-ar fi scurs informaţii către Rusia sau, si mai grav, dacă s-a încercat un lobby din interior în favoarea intereselor energetice ale Moscovei.

    Consider că este necesar ca Mircea Geoană să vină cu lămuriri suplimentare privind promisiunile şi făgăduielile făcute Moscovei privind o eventuală amanetare viitoare a economiei naţionale. România nu poate fi niciodată o monedă de schimb pentru susţinerea unei candidaturi, chiar şi prezidenţiale.

    Ionuţ Ţene

    http://www.napocanews.ro/2009/11/misterele-moscovei-cu-mircea-geoana.html

  5. alexa Says:

    Cine este Boris Golovin

    Boris Golovin, cetatean roman nascut la Soroca, in Republica Moldova, a fost, potrivit propriilor declaratii, membru al fortelor speciale ale armatei in fosta Uniune Sovietica si anume colonel in trupele Spetnatz – GRU – serviciul de spionaj al armatei ruse.

    Peste fostul ofiter GRU au planat si suspiciuni referitoare la implicarea sa in livrari de armament rusesc in Africa la schimb cu diamante. Conform presei centrale, la inceputul anilor ‘90, Golovin era detasat in compartimentul de logistica si arsenal al Armatei Rosii, numele sau fiind mentionat in contextul razboiului civil din Sierra Leone.
    Reprezinta in Romania
    interesele lui Oleg Deripaska si Igor Ziuzin, doi oligarhi rusi, parteneri ai evazionistului mondial Mark Rich, scrie EvZ.ro, in 2008, intr-un articol intitulat “Spionii care ne umfla factura la intretinere”.

    Conform Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatie, in Romania, Boris Golovin este reprezentantul firmei rusesti ZIOMAR Engineering Company, firma care face parte dintr-un consortiu numit EM Alliance-Atom. In acest consortiu, statul rus, prin firma TVEL Atomoenergomash, detine 51% din actiuni. EM Alliance-Atom este un gigant rusesc activ in domeniul energiei nucleare.
    Ziomar, o firma din orasul Podolsk, in apropierea Moscovei, a obtinut in Romania, prin intermediul lui Golovin, contracte cum ar fi cel de modernizare a centralei termoelectrice de la Mintia, din judetul Hunedoara. Golovin a spus ca modernizarea centralei de la Mintia s-a facut in contul unei datorii mai vechi pe care Rusia o avea fata de Romania inca de pe vremea Uniunii Sovietice, scrie HotNews.ro, in 2006, preluind Acadamia Catavencu. Datoria era de 21 de milioane de dolari. Termocentrala CET Mintia-Deva se situeaza pe locul doi in sistemul energetic national, dupa Portile de Fier.

    De asemenea, se spune despre Boris Golovin ca, impreuna cu mai multi oameni de afaceri rusi, a capusat sistemul energetic national. „Este adevarat ca lucram in domeniul energiei. Facem acest lucru de mai multi ani”, spune Boris Golovin, in Ziarul de Iasi (2007), afirmind insa ca afacerile sale din Romania sint perfect legale.

    In 2003, Golovin a participat la fondarea Centrului de Afaceri Romano-Rus si la infiintarea Nova Bank. Printre alte afaceri in care este implicat Golovin se mai numara producerea si vinderea de autobuze.
    Golovin este asociat cu Ziomar in firma Global International 2000, firma care a livrat carbune pentru CET Iasi in 2006. Dupa aceasta livrare, Boris Golovin a avut un conflict cu CET Iasi din cauza unei penalitati de aproximativ 750.000 de dolari percepute de CET firmei Global International ca penalitati pentru intirzieri la livrarea carbunelui. De asemenea, firma lui Golovin s-a aratat interesata si de preluarea termocentralei iesene. “Ne vom afilia cu o firma puternica din Rusia si vom oferi un pret foarte acceptabil”, spunea Golovin in 2007 despre acest subiect, in Ziarul de Iasi.

    newsiasi.ro

  6. alexa Says:

    Compania italiana Enel ar putea construi, impreuna cu firma Global International 2000, o termocentrala in Zona Libera Galati, informeaza Mediafax.

    Enel si Global International 2000 au depus o oferta comuna pentru constructia unor grupuri energetice la termocentrala Braila, detinuta in prezent de Termoelectrica.

    Enel detine firmele de distributie de electricitate Electrica Banat si Electrica Dobrogea, preluate in perioada 2004-2005, si a semnat, in luna iunie, contractul pentru preluarea Electrica Muntenia Sud, care alimenteaza cu energie Capitala.

    Potrivit datelor de la Registrul Comertului, Golovin Boris, cetatean roman nascut in Republica Moldova, detine 98,1% din actiunile Global International.

    Mai multe stiri pe site-ul http://www.mediafax.ro

    http://www.zf.ro/zf-24/enel-si-global-international-2000-vor-sa-contruiasca-o-termocentrala-la-galati-3066610/

  7. amanda13 Says:

    Interesanta foarte faza aia cu SPP-ul. Si felicitari celor de la DW ca nu au facut asemeni “marii puteri” Macedonia cu care se lauda mogul tv ca a preluat stirea, lol.

    Cat despre Jeana… vreau sa stiu exact unde si ce a facut la Moscova. Cu cine s-a intalnit si ce au vorbit. Ca “diplomat” are datoria sa ne spuna. Si vreau sa-l intrebe asta Base in ce dezbateri televizate vor fi. Sunt convinsa ca Jeana va baga un discurs scortos d’al lui insa ca intotdeauna se va da de gol cu ceva ca nu dejeaba e “prostonac”.


Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: